În urmă cu mai bine de un an de zile, scriitorul gălățean Tudose Tatu ne povestea, într-un mini foileton, despre pirații de Dunăre. Acestea erau secvențe din volumul său „Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro-kraiasca”, care între timp a fost publicat (lansat și la Tulcea). Distinsul autor revine, propunându-ne, de data aceasta, rânduri din volumul al doilea al cărții dedicate piraților de Dunăre. Citiți și bucurați-vă de o lectură deosebită.
Nicolae C. Ariton
http://www.mistereledunarii.wordpress.com
Ionienii, oamenii mării cu proastă reputație
Vom detaila pentru început originea geografică a majorității personajelor ce vor ocupa paginile actualului volum. Ele veniseră și vor veni dinspre amiazăzi odată cu vânturile cele calde și bune pentru pânzele corăbiilor ce căutau Dardanelele, Țarigradul cel bine păzit, orașul sultanilor și Bosforul cel înflorit. Heptanissos sau cele 7 insule din Marea Ionică erau și sunt încă următoarele, cele principale, de la amiazănoapte spre amiazăzi în ordine:Kerkyra (Κέρκυρα) respectiv Corfu, Paxi (Παξοί) ori Paxos ,Lefkada (Λευκάδα) Lefkas , Ithaki (Ιθάκη) Itaca, Kefalonia (Κεφαλονιά) Kefalonia, Zakynthos (Ζάκυνθος) Zante, Kythira (Κύθηρα) Cerigo. Migrația locuitorilor pe unde în vremea veche de care vorbim era sezonieră datorită recoltei de măslini și stafide care acopereau necesarul produselor alimentare de întreținere vreme doar de 3 sau 4 luni dintr-un an. Citește mai mult…
În urmă cu mai bine de un an de zile, scriitorul gălățean Tudose Tatu ne povestea, într-un mini foileton, despre pirații de Dunăre. Acestea erau secvențe din volumul său „Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro-kraiasca”, care între timp a fost publicat (lansat și la Tulcea). Distinsul autor revine, propunându-ne, de data aceasta, rânduri din volumul al doilea al cărții dedicate piraților de Dunăre. Citiți și bucurați-vă de o lectură deosebită.
Nicolae C. Ariton
http://www.mistereledunarii.wordpress.com
Toți aceștia dominau viața comercială locală la gura de vărsare a Dunării de la Sulina. Printre piloții trăitori din Sulina, în baza documentelor consultate, se pot menționa următorii pentru anii 1855-1857: Birbantaki, pilot al Lloydului austriac, Nicolo Calliga, Constantino Pugliesi, numit de austrieci în funcția de Pilot Șef înainte de 17 septembrie 1855, Ionian, fiind un pilot de primă clasă, dar conform altor mărturii nepotrivit pentru postul respectiv, Giovanni Pugliesi, tot Ionian, tâmplar la Tulcea și Constantinopol, devenit o vreme, sub fratele său mai mare, cel pomenit mai sus, pilot șef adjunct. Mai sunt Pano Theophilatos din vestita ulterior familie greacă de armatori, Apostolos Kalligas cu ani de viețuire 1804 – 20.09.1881 și Giovanni Kakomandis amintit la 19.03.1856. Citește mai mult…
Stand de cărți MISTERELE DUNĂRII la NEMO LAND
De puțin timp, cărțile „Misterele Dunării” (în număr de 9 titluri) se pot procura la standul de cărți al centrului „Nemo Land”, situat pe strada Zimbrului, nr. 24, din Tulcea. „Nemo Land este un loc de joaca în care te transformi din om mare în copil … Și, desigur, din copil în OM MARE!”
Dacă nu ați ajuns încă în acest loc minunat, cărțile „Misterele Dunării” sunt un motiv în plus de a oferi copiilor dumneavoastră un spațiu deosebit, plin de jucării foarte interesante care dezvoltă imaginația. Spațiul de joacă a fost conceput special astfel încât părinții să se poată juca împreună cu copiii lor.
De asemenea, părinții au posibilitatea petrecerii timpului într-un spațiu special creat pentru „cei mari” și, bineînțeles, de a-și cumpăra o carte despre istoria tulceană, din oferta „Misterele Dunării”, alături de alte titluri, pentru mici și mari, care de care mai interesante.
În urmă cu mai bine de un an de zile, scriitorul gălățean Tudose Tatu ne povestea, într-un mini foileton, despre pirații de Dunăre. Acestea erau secvențe din volumul său „Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro-kraiasca”, care între timp a fost publicat (lansat și la Tulcea). Distinsul autor revine, propunându-ne, de data aceasta, rânduri din volumul al doilea al cărții dedicate piraților de Dunăre. Citiți și bucurați-vă de o lectură deosebită.
Nicolae C. Ariton
Republica piraților de Dunăre?!
Desigur nu a fost celebra „Libertatia” descrisă în cartea “A General History of the Pyrates by Captain Charles Johnson”, de altfel un individ total inexistent, care ar fi fost de fapt un pseudonim al lui Daniel Foe – Daniel Dușmanul în traducere, în realitate Daniel Defoe. Un năstrușnic aventurier care mai târziu a adăugat numelui său de Foe-Dușman particula aristrocratică „De” iar apoi s-a declarat descendent din familia cu iz francez, deh limba culturii și diplomației acelui timp, De Beau Faux. Dacă traducem în română ar fi însemnat “Falsul cel frumos ” ori “Secera cea frumoasă” nu mai puțin celebra armă de ev mediu. Ambele i s-au potrivit mănușă, negustorului, scriitorului, pamfletarului, jurnalistului și desigur spionului, tatăl lui Robinson Crusoe al Căpitanului Singleton și a celebrei Moll Flanders. Citește mai mult…
Stâncă de Tulcea…
De-a lungul timpului, părerile celor care vedeau Tulcea erau împărțite în de la extaz, până la dispreț, trecând prin toată gama de aprecieri: oraș turcesc, frumoasă așezare în amfiteatru, perlă otomană, oraș oriental murdar, interesant sau trist. Indiferent de impresiile călătorilor, Tulcea a fost însă multe sute de ani o adevărată sperietoare pentru navigatorii pe Dunăre, datorită faimoasei sale stânci din dreptul Colnicului Hora, pe care sa află Monumentul de Independență. Citește mai mult…
Mori tulcene pierdute în vânt și timp…
Există o regiune în țară, unde morile de vânt au fost un adevărat simbol local, Dobrogea. Acesteia i se mai spunea și „Țara morilor de vânt”, astfel marele geograf Constantin Brătescu scria: „Dobrogea este drumul vânturilor,… Grație permanenței vânturilor, peisajul dobrogean se caracterizează și prin mulțimea morilor de vânt…” Într-o statistică din 1901-1902, sunt numărate 639 de mori de vânt, din care marea majoritate în partea de nord a Dobrogei, respectiv Tulcea și satele din jur. Citește mai mult…
Amintiri din Sulina, pe la 1857…
Iarna anului 1857 a fost mai blândă decât altele. Dunărea nu a înghețat, motiv de a sărbători Boboteaza la fel ca în locurile cu climă mai blândă, unde marea, lacurile sau râurile nu înghețau. Aici se arunca crucea în apă și un grup de tineri se avânta să o scoată cât mai repede din apă, simbolizând intrarea și ieșirea lui Hristos din apa Iordanului. Citește mai mult…
