Republica piraților de Dunăre… (3)
Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 15 septembrie 2017
Astăzi, episodul al treilea în cadrul mini serialului nostru despre pirații de pe Dunăre. Autor este scriitorul Tudose Tatu, un adevărat specialist al istoriei Dunării de Jos. Textul reprezintă un fragment din volumul „Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro – kraiască”, în curs de apariție.
Nicolae C. Ariton
http://www.mistereledunarii.ro
Revista „Misterele Dunării” strigă… după colaboratori!
Anunț important!
Numărul 4 al revistei „Misterele Dunării” se află în pregătire.
Redactorii Mihai Tiulimeanu și Nicolae C. Ariton vă așteaptă cu materiale pentru publicare.
Toți cei care doresc să publice un articol, sunt rugați să scrie pe adresa de email a redacției, mistereledunarii@gmail.com
În imaginea de mai sus, coperțile primelor trei numere, deja publicate.
În imaginea de jos, distribuția revistei la chioșcurile de ziare din Tulcea…
Republica piraților de Dunăre… (2)
Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 08 septembrie 2017
În cadrul mini serialului nostru despre pirații de pe Dunăre, azi, vă oferim episodul al doilea. Autorul este distinsul scriitor gălățean Tudose Tatu, un adevărat specialist al istoriei Dunării de Jos. Textul reprezintă un fragment din volumul său, „Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro – kraiască”, în curs de apariție.
Nicolae C. Ariton
http://www.mistereledunarii.ro
Republica piraților de Dunăre (1)…
Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 01 septembrie 2017
În câteva din puținele documente care există despre istoria Tulcei, se afirmă că dezvoltarea sa se datorează, într-o anumită măsură, navigatorilor greci, în mod special din insulele ioniene, care s-au stabilit pe meleagurile noastre în jurul anului 1800. Aceasta nu înseamnă că până la acest reper temporar, pe malurile tulcene dunărene bătea vântul a pustiu. Vorbim doar de perioada așa zisă modernă a istoriei noastre. O parte din acești navigatori s-au stabilit în Tulcea, unde se ocupau cu reparația (și chiar construirea) de corăbii și, mai ales, de dombazuri, niște ambarcațiuni cu fundul plat folosite pentru transbordarea și transportul pe Dunăre a cerealelor. Motivul utilizării acestor tipuri de ambarcațiunii era faptul că Dunărea era greu navigabilă, în general și, aproape imposibil, în anumite perioade ale anului, mai ales toamna, când nivelul apelor scădea și dintre valuri apăreau tot felul de capcane: stânci, precum celebra Stânca Tulcei sau bancuri de nisip. Călcâiul lui Ahile în navigația pe Dunăre o reprezenta însă bara Sulinei, un prag de nisip, format natural și care făcea ca adâncimea de navigație să scadă în unele perioade la 2-3 m adâncime. Pentru a putea trece toate aceste piedici, corăbiile erau nevoite să apeleze la proprietarii de dombazuri tulceni pentru transportul cerealelor și transbordarea acestora peste bara de la Sulina. În perioada 1830-1840, numărul acestora ambarcațiuni era de aproximativ 200, o adevărată flotă, stăpânii lor făcând legea asupra navigației pe Dunăre. Activitatea lor se desfășura, în cea mai mare parte, la Sulina, dar cum viața aici era deosebit de grea, familiile erau stabilite la Tulcea, unde se retrăgeau și bărbații odată cu venirea iernii. Activitatea lor se situa în permanență la limita legii, cu prețuri de monopol, jefuindu-i (la figurat) pe proprietarii de corăbii. Nu se dădeau la o parte nici de jafuri adevărate (la propriu, dacă se ivea ocazia), eșuând intenționat corăbii pe care le pilotau ca piloți de Dunăre sau semnalizând cu lumini false malurile Sulinei. Despre toate acestea ne va povesti, mult mai documentat și cu talent, prietenul tulcenilor, scriitorul gălățean Tudose Tatu, un adevărat specialist al istoriei Dunării de Jos. Mini foiletonul pe care vi-l propunem începând cu acest articol, reprezintă un fragment din volumul său, „Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro-kraiasca”, în curs de apariție
Nicolae C. Ariton
http://www.mistereledunarii.ro
Am revenit…
Dragi prieteni,
Începând de vineri, 01.09.2017, blogul www.mistereledunarii.ro își reia activitatea după o vacanță destul de îndelungată. Pentru început, vă propunem un mini foileton realizat de scriitorul Tudose Tatu, „Republica piraților de Dunăre”, având ca temă, lesne de deslușit, pirateria la Dunărea de Jos. Între timp, am pregătit pentru publicare câteva cărți, pentru dumneavoastră, cu votcă („Votca – un thriller istoric”), bandiți („Tulcea sub banditul Licinsky”) și cu orașul nostru pe la 1870 („Tulcea la 1870 – Prin timp, cafenele și locande”), care vor apare într-o ordine aleatorie și într-un timp destul de scurt.
În concluzie, urmăriți blogul www.mistereledunarii.ro (în fiecare vineri, ora 10,00) și ziarul Obiectiv de Tulcea (tot în fiecare vineri, în zori), pentru a citi, într-o stare cât mai proaspătă, articolele despre misterele Dunării și Tulcei.
Nicolae C. Ariton
Garofița…
Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 14 martie 2017
Urmărirea articolelor publicate sub denumirea generică de „Misterele Dunării” îți creează impresia unei adevărate călătorii în timp, cu salturi acrobatice în perioade sau ani compleți diferiți ai istoriei Tulcei. Astfel, se poate ajunge foarte ușor, cu această veritabilă mașină a timpului scriitoricească în vremea spaniolului Diego Galan, care a vizitat Tulcea (pentru scurtă vreme, ce-i drept), ca rob pe una din galerele otomane care se îndrepta spre Giurgiu pentru a lua parte la războiul dintre oștile lui Mihai Viteazul și Sinan Pașa, de la 1596. Sau, pe la 1799, când poetul Alecu Văcărescu, fiul marelui Ienăchiță Văcărescu, este adus la Tulcea și se stinge din viață în sinistra închisoare de pe malul Dunării, din fostul fort de unde se supraveghea navigația pe fluviu. Sau, cele mai multe, din perioada anului 1870, când Tulcea era falnic sangeac otoman.
Edecar de Tulcea…
Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 07 martie 2017
Generații întregi de oameni au fost impresionați de tabloul „Edecarii de pe Volga” a marelui pictor rus Ilia Repin. Cu toate că a fost pictat în perioada 1870-1873, după Revoluția din Octombrie, din 1917, bolșevicii au utilizat tabloul ca un adevărat stindard al luptei de clasă, o imagine tulburătoare a exploatării omului de către capitaliști. Tabloul cuprinde unsprezece edecari care trag o ambarcațiune pe fluviul Volga, contra curentului, efortul supraomenesc, fețele chinuite și hainele mizere având un puternic impact vizual pentru orice privitor. Citește mai mult…
