Skip to content

De la science fiction la thriller istoric

26 Aprilie 2011

         De câţiva ani buni, mă tot opintesc să scriu un roman science fiction. L-am început en fanfare, m-am oprit după 40 de pagini, am continuat după un an, iar m-am oprit. Am început o altă variantă şi am scris cam 30 de pagini, cu intenţia de a uni cele două variante, dar m-am oprit din nou. Şi tot aşa de câţiva ani de zile. Motivul întreruperii, acelaşi probabil pe care îl au toţi cei care purced la scrierea unui roman: după entuziasmul începutului urmează îndoielile privind rostul unui efort atât de mare în raport cu satisfacţiile pe care ţi le poate oferi publicarea lui. Romanul respectiv se numea iniţial Balkan Love, apoi Byzantion şi este o distopie SF, care se petrece într-un viitor nu foarte îndepărtat. Personajele principale sunt doi hackeri l-a început duşmani, apoi prieteni, unul care îl ajută pe un bulibaşă ambiţios să ajungă preşedintele României, cu intenţia declarată de a reface Bizanţul la Bucureşti, al doilea îndrăgostit irecuperabil de o chelneriţă cyborg, pe care vrea să o transforme în om. Am renunţat la acest roman pentru că am constat că scrierea unui roman SF este mai dificilă decât mă aşteptam. Explicaţia este aceea că dacă genul SF îţi lasă liberă imaginaţia, putând să scrii orice şi oricum, dar fiecare pagină este realmente un chin deoarece orice frază, fiecare dialog trebuie să ţi le imaginezi complet, să le construieşti de la zero, deoarece aducerea acţiunii în convenţional deteriorează complet construcţia science ficition.

Şi uite aşa am ajuns să scriu ficţiune istorică, aşa cum se vrea să fie volumul I Pierdut în Tulcea, al seriei Misterele Dunării. Cum am ajuns la acest gen literar? Cauzele sunt două:

1.Dragostea din ce în ce mai mare pentru cea ce a fost Tulcea cândva, pe baza unor informaţii sărace luate de acolo şi acolo, care a declanşat imaginaţia care încearcă să construiască ceva care poate nici nu a existat.

2.Ebook-ul pe care îl folosesc pentru lectură (la început un Sony PRS 550, iar acum un Kindle 3) şi care mi-a permis să citesc enorm de multe cărţi în ultimul timp. Printre acestea s-au nimerit să fie câteva thriller-uri istorice care m-au delectat şi hotărât să încerc şi eu aşa ceva. Nu le enumer acum ,am să dedic un post numai acestor titluri, care merită prezentate în detaliu.

Şi uite aşa, dintr-o serie de lecturi agreabile şi dragostea pentru un oraş despre care nimeni nu poate să povestească prea multe lucruri, s-a născut ideea unor romane de aventură şi mister. La început, a fost plănuit doar primul volum de care vă pomeneam, cu un fir narativ destul de chinuit din care nu ştiam cum să scot numărul de pagini pentru un roman. Apoi, din lectura documentaţiei istorice ale perioadei anului 1870, au apărut ideile pentru volumul 2 şi chiar 3.

Cam atât pentru ziua de azi, ca de obicei, am plănuit să scriu ceva şi a ieşit altceva. Îmi cer scuze dacă v-am plictisit cu suferinţele mele creator-literare şi promit că în post-ul de mâine vom vorbi despre de ce cred eu că Tulcea veche era un adevărat Mic Istanbul.

Nicolae C. Ariton

Anunțuri
12 comentarii leave one →
  1. 6 Mai 2011 10:33

    Mii de multumiri pentru marsurile ienicerilor, de care aveam nevoie atit pentru documentatia romanului cit si pentru suportul meu moral. Cred ca am sa realizez chiar un post despre ieniceri, avind in vedere ca ei vor apare usor tangential in roman. Cit priveste tesutul si destesutul la roman, constat ca este o adevarata pasiune in familie pentru industria textila 🙂
    Cit priveste persoana cu pricina, cred ca atentia maximus va fi insuficienta, dar in lipsa de alta varianta, mergem pe inceredere vis a vis de presoana in cauza 🙂

  2. Akale permalink
    6 Mai 2011 9:38

    Cat despre vizita pe alte meleaguri ale persoanei cu pricina, sa o privim ca pe o prietenie intre natii, culturi si religiii :))) Poate nu o trada credinta adevarata :))) Oricum, cum ati zis, atentie maximus 🙂

  3. Akale permalink
    6 Mai 2011 9:31

    Daca tot ati pomenit despre ostirile otomane, stiti ca ele erau insotite de adevarate fanfare sa le tina moralul ridicat si sa-i motiveze in lungile lor marsuri pana la scena de razboi. Va trimit doua din marsurile ienicerilor sa va impulsioneze si pe dumneavoastra atunci cand randurile se incapataneaza sa curga mai incet. 🙂
    http://www.youtube.com/watch?v=oqbqbycI75k&feature=related – este unul din marsurile de inceput.
    http://www.youtube.com/watch?v=cnVo1WjD70c este marsul de dinaintea atacului.
    Spor la tesut si destesut Misterele Dunarii.

  4. 4 Mai 2011 14:12

    Multumesc de interventia facuta tocmai de la Stambul. Chiar este tonic si datator de energie o interventie de genul acesta care te face sa simti ca nu pierzi timpul degeaba scriind despre „potcoave de cai morti” (scuze pentru comparatia plastica). Cit priveste Misterele Dunarii, scrierea merge incet precum nesfirsitele ostirii otomane când plecau în razboaiele de cucerire. Incet dar sigur. Va fi gata probabil prin luna iulie. Vom vedea. Oricum, sigur se va putea citi într-o formă sau alta. Problema este că cineva este pe cale sa tradeze credinta adevarata şi să plece cu nu stiu ce interese absconse la iudei. Aici cred ca trebuie atentie maximus.

  5. Akale permalink
    4 Mai 2011 11:26

    Da, da ajunse si pe la marele Stambul micul e-book 🙂 si normal ca nu am putut rata Copacul Ienicerilor si aventurile lui Frandorin. Frumoasa si interesanta impletire de istorie si fictiune. Te indeamna sa afli mai mult despre vremurile si locurile respective.
    Eu am fost intotdeauna fascinata de cartierul dintre geamie si monument. Cred ca inca mai pastreaza organizarea de pe vremea Imperiului Otoman. Asa ca si la Stambul sunt asteptate cu interes Misterele Dunarii pe hartie sau in format electronic, chiar nu conteaza. Scrijelim noi pe ceva autograful 🙂
    Va trimitem virtual, deocamdata, o cafea turceasca si o narghilea de la Palatul Sultanilor sa va duca in atmosfera colorata si aromata a Marii Porti 🙂

  6. 29 Aprilie 2011 17:19

    Din camionul cu carti au cazut citeva si adevarate, ca sa nu zic in format analog, pe linga cele in format digital.
    Salutam si noi urmasii sultanilor din Stambul, de aici, din mahalaua GSTL.

  7. jar permalink
    29 Aprilie 2011 7:08

    Camionul cu carti, motiv de bucurie ca a inceput scoala :-).
    Urmasii sultanilor de la Stambul sunt cu ochii pe „Misterele Dunarii” 🙂

  8. 28 Aprilie 2011 19:48

    Intr-adevar, sony prs 550 este e-book, cu toate ca unii sustin ca nu -:)… despre kindle nu am auzit nici un zvon de genul acesta…
    Daca as fi ministrul invatamintului as scoate manualele de istorie si as introduce o lista obligatorie de thrillere istorice, primul pe listă, normal, volumul I la Misterele Dunării, Pierdut in Tulcea, dar cum inca nu este finalizat merge si Copacul Ienicierilor si lectura de vacanta primele doua volume din seria Fandorin.
    Cu autograful vom vedea, merge cu ceva ascutit si pe ecranul unui sony prs 550 -:)
    In final, o veste buna, in vacanta a mai cazut ceva bun, bun din Camionul cu carti.
    Multumesc pentru interes precum si pentru traficul internet de la Istanbul…

  9. jar permalink
    28 Aprilie 2011 16:05

    in sfarsit s-a ivit ocazia sa multumesc pentru acel Sony PRS 550( pe care n-am sa-l tradez pentru nici un Kindle) care mi-a adus aproape o multime de carti la care, poate nici nu speram.

    ca sa nu mai spun de minunatele thrillere istorice care pentru mine au insemnat transformarea istoriei dintr-o corvoada( asa cum o percepusem in scoala) intr-o poveste fascinanta.

    asa ca nu pot decat sa astept cu nerabdare primul volum al seriei, pe hartie insa, si cu autograful maestrului.

  10. stefan permalink
    26 Aprilie 2011 20:42

    baga mai departe
    stefan

Trackbacks

  1. “Misterele Dunării”, prezentate de Tudor Vişan-Miu | Lista lui Miu
  2. Misterele Dunării | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: