Skip to content

Sir Charles A. Hartley, „Părintele Dunării” (3)

6 Mai 2011

      Astăzi încheiem prezentarea distinsului domn Charles A. Hartley. Spuneam într-un post anterior că acesta ar merita în Tulcea o statuie la fel de mare ca cea a lui Mircea cel Bătrân. Am exagerat cu această afirmaţie, având în vedere că singura contribuţie directă a acestuia asupra oraşului nostru a fost realizarea „digului olandez” de la malul Dunării, aproximativ în dreptul hotelului Delta, prima lucrare de acest gen la „viitoarea celebră faleză tulceană”. Această lucrare a fost executată de o societate olandeză, fiind finanțată de către Comisia Europeană a Dunării, după un proiect la care a participat şi Charles Hartley personal. Digul a fost o lucrare extrem de importantă nu numai pentru faptul că a stabilizat pentru prima dată malul tulcean al Dunării ci şi pentru faptul că a închis un mic golf care aducea apa Dunării până aproape de Piaţa Civică actuală. Prin construcţia digului olandez a fost câştigat tot acest teritoriu, numit la timpul respectiv „ceair”, iar acum fiind centrul oraşului. Nu este exclus ca Charles Hartley să aibă şi alte contribuţii asupra urbei noastre, dar sărăcia dovezilor să ni le facă necunoscute. Incontestabil însă, Tulcea îi datorează foarte mult englezului inginer şef al Comisiei Europene a Dunării, deoarece s-a bucurat cel mai mult de avantajele economice al investițiilor făcute de aceasta. Dacă acesta nu ar fi fost, probabil că Tulcea ar fi rămas un mic port pescăresc lipsit de importanţă. Charles A. Hartley ar fi meritat măcar un bust pe aleea personalităţilor, dacă nu se putea mai mult. Compatrioţii săi îl numeau „Părintele Dunării”, inclusiv casa regală a României, fiind prieten cu regele Carol I. A fost consultat şi pentru alte lucrări importante, inclusiv pentru portul Constanţa. Regina Angliei, aşa cum mai spuneam, l-a înnobilat cu titlul de Sir, în semn de recunoaştere a meritelor. Sultanul i-a acordat o decoraţie, pe care a fost însă obligat s-o refuze, deoarece ca funcţionar englez nu avea dreptul să primească ordine sau titluri de la alte state. Comercianţii tulceni i-au oferit o frumoasă cupă de argint, în semn de mulţumire.
       Noi, cei de astăzi, am cam uitat cine a fost Sir Charles A. Hartley şi acest lucru trebuie reparat cât mai repede posibil.

       Am scris despre Charles Hartley deoarece el este şi unul din personajele romanului Pierdut în Tulcea. Când spun personaj să nu vă închipuiţi cine ştie de individ gomos, pe care îl cobor de pe un piedestal pentru a spune câteva replici pline de învăţăminte şi apoi îl urc înapoi printre zei. Am încercat să realizez un Charles Hartley plin de viaţă, un prieten adevărat pentru personajul principal al romanului: Aristotel-Platon Cantemir, un tânăr cu adevărat rătăcit în Tulcea.

Nicolae C. Ariton

Anunțuri
4 comentarii leave one →
  1. 8 Mai 2011 11:15

    Multumesc pentru aprecieri. Mă străduiesc din toate puterile să fiu consecvent în publicarea postărilor şi corect din punct de vedere istoric. Lucrurile o iau puţin razna în roman, unde Charles Hartley şi Nifon Bălăşescu (de care vom vorbi în niste postări viitoare) se întâlnesc cu personajul principal Aristotel-Platon Cantemir pentru a rezolva o problema detectivista de viata si moarte pe frumoasele meleaguri tulcene. Cât priveste busturile, eu văd şi un lucru pozitiv în acestă lacună, faptul ca este spaţiu pentru montarea busturilor noastre, când va fi sorocul. Eu fiind mai în vârstă, îmi rezerv dreptul la o oarecare întâietate. Duminica este declarată zi de odihnă la modestie 🙂

  2. 6 Mai 2011 13:18

    Felicitari! Imi place foarte mult cum scrieti, dar cel mai important este informatia istorica si modul cum o transmiteti. Ma bucur ca v-ati documentat in legatura cu subiectul. Cu adevarat, Sir Charles A. Hartley ar fi meritat un bust parcul mic de langa fostul Muzeu de arta. Dar ce avem acolo? 😉 O alta personalitate marcanta a istoriei nationale, Regele Carol I, zace si el exilat in parculetul de langa Hotelul Delta (aripa noua)

Trackbacks

  1. “Misterele Dunării”, prezentate de Tudor Vişan-Miu | Lista lui Miu
  2. Misterele Dunării | tudorvisanmiu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: