Skip to content

Scriitorul: o victimă?! A cui?! (1)

26 Mai 2011

        Zilele acestea am primit un mail în care un prieten îmi cerea să-i dau adresa web sau librăria de unde poate cumpăra Pierdut în Tulcea, adică volumul 1 la Misterele Dunării. I-am răspuns că Pierdut în Tulcea încă nu a apărut. Atunci mi-a scris din nou şi m-a întrebat cum n-a apărut că am postat şi coperta volumului, ceea ce în mod logic înseamnă că volumul este apărut sau că va apare într-un timp foarte scurt. Logic aşa ar trebui să fie, din nefericire, până la apariţia primului volum al Misterelor Dunării mai este ceva vreme. Numai dacă ne referim la faptul că în momentul când scriu aceste rânduri, numărul de semne scris este de 290.000 (vă aduc aminte că după unele standarde editoriale, o carte este considerată roman dacă are cel puţin 300.000 de semne), înseamnă că mai am ceva drum până la finalizare. Aşa cum am mai spus, romanul Pierdut în Tulcea va avea aproximativ 350-400.000 de semne şi va fi gata pe la mijlocul lunii iulie. Gata în manuscris, sau mai bine spus în format electronic şi relativ bun pentru tipografie. Probabil însă că abia atunci va începe greul, pentru că va fi o luptă pentru a convinge o editură pentru publicarea romanului, fixarea tirajului, stabilirea comisionului, care am înţeles că este între 8-10% din preţul de vânzare şi tiraj. Aceasta în condiţiile în care editorul consideră că volumul are oarecari şanse să se vândă. Dacă nu, atunci rămâne valabilă editarea cărţii în regie proprie, adică să plăteşti personal cheltuielile de editare şi tipografie şi dacă ai noroc să-ţi recuperezi o parte din banii investiți din vânzarea cărţilor pe la prieteni.

      Trebuie să recunoaşteţi că ultima variantă este destul de patetică, adică după ce dai în bâlbâială scriind la un roman jumătate de an sau chiar mai mult, să te buzunăreşti adânc şi pentru publicare. Dacă eşti un tip (sau tipă) bogat(ă) nu cred că este o problemă, dacă eşti un român normal (bugetar), lucrurile se complică însă foarte mult. Cum rămâne cu gândurile de îmbogăţire, sau măcar să trăieşti din scris? Vise de scriitor! În România nu există după ştiinţa mea nici un autor care să trăiască din drepturile de autor ale unor romane publicate. În cel mai bun caz, aceşti sunt şi ziarişti, editori, redactori la diferite edituri etc. Nici în Europa, situaţia nu este mai grozavă, autorii care trăiesc numai din scris pot fi număraţi pe degete, doar în America situaţia este ceva mai bunicică, dar nu grozavă. Dar haideţi să continuăm mâine pe această temă care a început să-mi placă.

     Nicolae C. Ariton

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: