Skip to content

Hai la Tulcea, la sangeac !

2 Iunie 2011

             Tot am scris despre Tulcea că a fost sangeac. Deci, în mai multe postări, apare cuvântul sangeac în sus, în jos. Dar ce este acesta? Luat mot-a-mot înseamnă, în turceşte, steag, din punct de vedere administrativ reprezintă o formă de organizare a Imperiului Otoman, în provincii, care se numeau sangeac. Cel al Tulcei cuprindea toată Dobrogea şi o parte a Bulgariei. Aceasta ca să vă daţi seama cât de importantă devenise Tulcea la un moment dat, pentru că nu tot timpul Tulcea a fost reşedinţă de provincie otomană. Prin comparaţie, nici o altă localitate din Dobrogea nu a fost vreodată sangeac, nici măcar Constanţa care foarte multă vreme a fost un port amărât la mare, care a început să se dezvolte abia după ce a fost construită calea ferată Cernavodă-Constanţa, dar a devenit ceea ce este abia după construirea podului de la Cernavodă.

     Bun, să revenim. De-a lungul timpului, Imperiul Otoman a suferit tot felul de modificări din punct de vedere administrativ. În majoritatea timpului, Dobrogea şi o partea Bulgariei a fost condusă de la Silistra, o vreme destul de îndelungată  funcţionând sangeacul Silistrei. O dată cu venirea Comisiei Europene a Dunării şi a dezvoltării aproape peste noapte a oraşului Tulcea, la începutul anilor 1860, oraşul nostru devine reşedinţa de sangeac, Sultanul numind la anumite intervale de timp un mutesarif, ca un fel de prefect din zilele noastre. O dată cu numirea Tulcei ca sangeac a fost construit Palatul Paşei, cunoscut sub denumirea de Konak, şi care era un fel de palat administrativ. Astăzi adăposteşte Muzeul de Artă Tulcea. Şi uite aşa, până la Războiul de Independenţă din 1877, oraşul nostru a fost capitala sangeacului Tulcea, cunoscând o dezvoltare economică înfloritoare şi devenind un centru politico-administrativ important. Mutesariful care conducea sangeacul era o persoană extrem de importantă, care îşi cumpăra funcţia de la Istanbul şi se instala pe o perioadă nedeterminată de timp. În momentul în care prelua postul, acesta sosea, de obicei, cu o „gaşcă” numeroasă de rude, prieteni şi creditorii care îi dăduseră bani pentru cumpărarea funcţiei, toţi fiind instalați în posturi mai mari sau mai mici în cadrul aparatului administrativ al sangeacului. Negustorii din suită primeau monopol asupra unor forme de comerţ. Cuvântul de ordine a tuturor era câștigul cât mai consistent şi într-un timp cât mai scurt, pentru că oricând putea veni ordin de mazilire de la Istanbul. Acesta sosea când se făceau abuzuri grosolane, când Cadiul (judecătorul otoman) numit tot de Sultan, îl reclama pe mutesarif, sau anturajul acestuia, sau când la Istanbul un contracandidat la funcţie plătea o sumă mai mare. Tulcea a avut următorii mutesarifi: Suleiman Bei, Resid Paşa, Ahmed Rezim Paşa, Suleiman Bei a doua oară, Ismail Paşa, Fahri Bei, Ali Bei, Said Bei şi Fahri Bei a doua oară. Dintre toţi, s-a vorbit de bine despre Ahmed Rezim Paşa, care a fost un bun administrator şi este cel care a construit Palatul Paşei şi a Casei Paşei, pe locul unde se află acum Colegiul Dobrogean Spiru Haret, într-o zonă care era inima mahalalei turceşti (ca să vedeţi cum se schimbă istoria). Un alt mutesarif de „calitate” a fost, s-ar părea, Ismail Bey (1868-1871), macedonean turcit care  a ajutat la deschiderea de şcoli româneşti în sangeac, sub conducerea lui Nifon Bălăşescu.

     Cam atât despre sangeacul Tulcei. Ar mai fi de adăugat că acțiunea romanului Pierdut în Tulcea se petrece în perioada în care mutesarif era Ismail Bey, Nifon Bălăşescu ridica şcoli în limba română, iar Comisia Europeană a Dunării culegea roadele amenajării şenalului navigabil al Canalului Sulina. Ce vremuri!

     Nicolae C. Ariton

     P.S. În postul de mâine vorbim de raiaua Brăilei.

Anunțuri
7 comentarii leave one →
  1. IONESCU permalink
    28 Aprilie 2013 21:38

    Astept cu interes, multumesc inca odata

  2. 28 Aprilie 2013 18:47

    Pentru d. Ionescu… Am luat aminte despre cele două sate… pentru moment nu prea avem informații despre ele, dar ne străduim să aflăm câte ceva… Inițial blogul mistereledunarii s-a dorit un blog al Dunării, dar pentru moment ne-am împotmolit la Tulcea, unde am descoperit atât de multe lucruri interesante încât nu am reușit să mergem mai departe… dar o vom face… Numai de bine!

  3. IONESCU permalink
    25 Aprilie 2013 16:37

    Sunt doua sate cu numele BEILIC. Unul pe malul drept al Dunarii iar celalalt vis-a-vis mai spre Nord pe malul sing al bratului Borcea. Stiti ceva despre istoria acestor sate, originea acestor nume ? Multumesc

  4. 6 Iunie 2011 7:22

    Mă bucur că materialele publicate sunt pe gustul tau. Cred ca si pe gustul încă a câtorva personae, întrucât traficul pe blog a crescut niţel în ultima vreme. Având în vedere că a trecut doar o lună şi jumătate de când am deschis blogul, eu zic că lucruile sunt bunicele, nu atât de specatculoase pe cât am visat eu, dar pe calea cea bună. Im rezerv dreptul să fiu socat de audienta nemaivăzută la publicarea cărţii Pierdut în Tulcea 🙂

  5. Patea Costin - Viorel permalink
    3 Iunie 2011 15:00

    Superb material , ca celelalte . Prin dumneavoastra citim istoria trecuta a Tulcii , care nici nu o stiam , e foarte importanta o astfel de carte deoarece aflam / citim/invatam mai multe ! Eu ca si tanar cunoscator al dumneavoastra va sugerez sa faceti mult mai public acest wordpress. Odata cu descoperirea lui va asigur ca ve-ti avea n cititori si va fi un deliciu citirea lui !

    Cu respect,

    P.C.V.

  6. 3 Iunie 2011 10:41

    S-ar părea că am fost destul de importanţi o perioadă, mai ales în comparaţie cu Constanţa. Mai grav, am impresia ca daca o tinem tot asa (in unele privinte -:( ), vom ajunge din nou sangeac, cu capitala la Silistra 🙂

  7. 2 Iunie 2011 17:01

    Câte mistere ascunde orășelul nostru… Habar n-aveam că am fost și noi odată mai mari decât Constanța. Pariez că dacă se va aproba sistemul pe regiuni ca mod administrativ al țării (vis a la Băsescu!)Constanța va deveni capitala Dobrogei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: