Skip to content

Tulcea veche – Bazarul otoman

19 Iunie 2011

       Începând de astăzi, timp de două episoade, vom discuta despre bazar, dar nu despre bazarul care apăruse în Tulcea, după 89, locul acela ciudat în care românii învăţau primele lecţii de economie capitalistă şi localizat în oraşul nostru, la început lângă Autogară, apoi lângă stadionul Delta, apoi Piaţa nouă. Vom discuta despre bazarul turcesc, care a existat în Tulcea, din anii 1865 până în 1963, pe care îl vom numi Bazarul otoman, deoarece atunci când a fost construit Turcia nu era, exista doar Imperiul Otoman, iar Tulcea era sangeac al Rumeliei, adică provincie otomană.
        Demolat acum aproximativ 50 de ani, Bazarul sau Sub Coloane trăieşte încă în amintirile tulcenilor mai în vârstă. Din fericire, mai există şi câteva zeci de imagini ale acestuia, fie sub formă de desene, fotografii, fie tablouri. Influenţa acestuia asupra tulcenilor a fost atât de puternică, încât şi după demolarea lui, câteva din noile construcţii ridicate în zona centrală, încearcă să reproducă vechiul bazar. Sau, poate, în mintea arhitecţilor comunişti, Divinitatea a plantat un mic grăunte de bun simţ, prin care vechiul suflet al oraşului să fie cât de cât amintit. Astfel, partea stângă a străzii Unirii, cuprinde un bloc oribil cu patru etaje, care are însă magazinele de la parter retrase câţiva metri, pentru a reface, destul de palid cei drept, un şir de coloane asemănătoare celor vechi, cărora tulcenii le spun cu mândrie „sub coloane”. Dacă bazarul turcesc era o construcţie robustă la care coloanele se terminau cu superbe arcade tipic orientale, cele construite în anii 70 sunt de fapt nişte stâlpi din beton armat cu secţiune circulară.
        Vechiul bazar erau de fapt două rânduri de construcţii, situate de o parte şi alta a străzii, însumând 72 de coloane, cu 41de imobile, din care o parte erau cu etaj, la parter fiind prăvăliile iar la etaj locuinţele. Între coloane şi prăvălii era un spaţiu liber de aproximativ 3 m lăţime, pavat cu dale poligonale din piatră, specific bazarelor orientale, prin care muşterii să poată circula liber, la adăpost de soarele dogoritor al verii, sau feriţii de ploaie şi vânt. Cele 72 de coloane erau fixate pe câte un soclu de aproximativ jumătate de metru înălţime, cu secţiune pătrată, dar fără să fie un simplu cub, ci o figură geometrică cu mai multe muchii şi scafe, extrem de reuşite arhitectonic şi executate cu mare măiestrie. Coloanele propriu zise, cu înălțimea de aproximativ 2 metri, se terminau şi ele la partea superioară cu o uşoară evazare circulară din care porneau apoi frumoasele arcade orientale. Extrem de interesant este faptul că toate aceste minunății arhitectonice erau realizate din zidărie de cărămidă arsă şi tencuite. Un alte lucru interesant, este faptul că înălţimea spaţiului de circulaţie, ca şi cel al prăvăliilor era de aproximativ 4 metri, o înălțime extrem de generoasă, la fel ca încăperilor caselor boiereşti şi nicidecum ca cele ale oamenilor sărmani.
        Uşile fiecărei prăvălii erau înalte de aproape 3,5 metri şi construite din lemn masiv. O prăvălie ocupa iniţial spaţiul delimitat de două coloane, dar cu timpul, spaţiile comerciale au scăzut sau crescut în funcţie de deverul stăpânului. Din două în două coloane, între acestea şi peretele propriu zis al bazarului erau fixaţi drugi masivi din metal, de care erau suspendate şi firmele prăvăliilor. Drugi de metal erau fixaţi pe toată lungimea clădirii bazarului, între arcade, toţi având, probabil, un anumit rol de rezistenţă şi stabilitate statică.
Imaginile existente cu bazarul tulcean sunt, cele mai vechi, de la începutul secolului XX, iar cele mai multe din ultimii ani de existenţă, când din cauza neglijenţei autorităţilor, ajunsese într-o stare de degradare avansată. Aşa cum spuneam, în 1963, se hotărăşte demolarea lui, pentru a face loc frumoaselor blocuri din beton, colorate astăzi în portocaliu, verde şi alte culori ale curcubeului, în faţa cărora turiştii se extaziază încântaţi.
        Faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi închipuiţi-vă cum ar fi fost ca Bazarul otoman să fi rezistat până în zilele noastre, să fi fost reabilitat cu simţ de răspundere, la fel ca şi frumoasele case situate în spatele blocului cu coloane de azi. Probabil ar fi devenit „oraşul vechi”, unde turiştii chiar aveau ce vedea.
       În postul următor, am să vă povestesc despre singurul bazar otoman rămas în picioare, până în zilele noastre, şi aflat în România. Pare de domeniul science-fiction, dar el chiar există!

        Nicolae C. Ariton

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: