Skip to content

Bazarul otoman din… Lipova…

20 Iunie 2011

      Cu toate că pare incredibil, în România a rezistat până în ziua de astăzi un bazar otoman veritabil. Din păcate, el nu se află la Tulcea. Ce este curios, că el nu se află nici măcar în Dobrogea, provincie care a fost otomană aproximativ 500 de ani. Nici la graniţa de sud a Moldovei şi Munteniei, care fiind sub suzeranitate otomană,  nu ar fi fost o mirare atât de mare să se regăsească un asemenea bazar pe la Brăila, Galaţi sau Giurgiu. Ei bine, ţineţi-vă zdravăn de scaune, să nu vă prăbuşiţi de uimire, când veţi afla că bazarul otoman rămas „în picioare” atâta amar de vreme se află la Lipova, în judeţul Arad.

      Lipova este un orăşel cu 12 mii de locuitori, situat pe ambele maluri ale Mureşului, la aproximativ 40 km de Arad şi 60 km de Timişoara. De-a lungul timpului, a avut o istorie destul de agitată, fiind mereu disputat între habsburgi şi otomani. Otomanii, în expediţiile lor spre vest, cu visul neîmplinit de a cuceri Viena, mereu reuşeau să pună gheara pe cetatea Lipovei, pe care reuşeau să o păstreze o perioadă, pentru ca apoi să vină habsburgii şi să o recucerească. În perioada 1613-1718, Lipova a fost ocupată de otomani, deci aproape 100 de ani de dominaţie turcească absolută. Abia în 1718, habsburgii îi bat pe otomani şi reuşesc să tranşeze cât de cât graniţele, astfel încât Lipova trece la Imperiul Austro-Ungar.

      [LIPOVA-Bazarele+turcesti-circulata+23.7.969.jpg]Bazarul din Lipova a fost construit (mai respiraţi o dată adânc!) începând cu anul 1637, deci cu aproape 225 de ani mai devreme ca bazarul din Tulcea, construit în 1865. Şi dacă cel din Tulcea a fost făcut ţăndări în 1963, cel din Lipova rezistă şi acum. Acum să nu vă închipuiţi că bazarul otoman din Lipova arată ca nu ştiu ce monument istoric din occident, reabilitat, modernizat, iluminat etc. Este o clădire destul de urâţică, cu pereţii şi acoperişul deșelate de vremuri, pur şi simplu, străvechea clădire s-a gârbovit ca un om bătrân sub povara anilor şi a propriei greutăţi. Clădirea este în continuare utilizată ca spaţiu comercial şi chiar locuinţe. Cei care au închiriat spaţiile respective, precum şi primăria oraşului nu prea dau doi bani pe întreţinerea nestematei pe care o au în curte, astfel încât aceasta arată jalnic, în comparaţie cu acum câţiva ani buni, când am înţeles că era chiar o mică bijuterie.

    Lipova- Bazarul Turcesc, necirculata, pana la 1930. foto mare Comparativ cu bazarul tulcean, care avea 72 de coloane, cel din Lipova are doar 8, deci diferenţa de dimensiuni este net în favoarea celui al nostru. Cel tulcean putea fi însă şi de 100 de ori mai mare, având în vedere că astăzi el nu mai există. Ba chiar putem susţine că bazarul tulcean era şi mai frumos ca cel din Lipova. Şi ce folos?

       Înainte de a încheia, ar mai fi de spus că bazarul din Lipova face parte din catalogul monumentelor otomane din lume şi este unic în întreaga Românie. Cât de greu trebuie să le fie oficialităţilor din Lipova să facă un proiect cu finanţare europeană pentru reabilitarea bazarului din localitate, la care tulcenii să meargă în pelerinaj, în amintirea oraşului vechi, a clădirilor şi a oamenilor săi minunaţi… duse toate.

     P.S. – Imaginile sunt imortalizate, de-a lungul timpului, în ordine descrescătoare, astfel, foto1 este recentă, foto2 este din anul 1967, iar foto3 din anul 1930. După cum se poate vedea, până în 1967, bazarul arăta mai mult decât decent, degradarea s-a accentuat în ultimii ani.

       Nicolae C. Ariton

Anunțuri
5 comentarii leave one →
  1. 4 Martie 2013 13:56

    Domnule Teodorescu, Stima si respect pentru mindria de care dati dovada ca roman si italian. Si noi suntem la fel de mindri ca suntem tulceni, dobrogeni si romani… Tinem legatura si va urez tot binele din Romania si Italia!

  2. 2 Martie 2013 23:26

    Nascut in Traianu(Tulcea),crescut cam prin toata Dobrogea,infiat la Limanu (Constanta)actualmente in Venezia (Italia),…ca fost Comandant de cursa lunga,actualmente Specialist in logistica turistica si transporturi, ca dublu cetatean, rog romanii, sa fie totusi mindri de valorile INESTIMABILE (turistice) pe care le au ! Exact cum si eu sint mindru, de doua ori: ca roman, si ca italian !Sint mindru de italienii din Cerna,proveniti din Veneto pe la 1800,sint mindru de casa „Nicolaie Iorga” din Venezia,…dar si de „Casa d’Italia” din Constanta,ambele fiind la vremea lor „case de comert”, sint mindru de „istro-romanii” din Trieste,…care de fapt sint,…banateni, dar si de localitatea „Romani” de linga Bolzano (Italia)…unde vei gasi romanii din Sighisoara anilor 1700 (urmasii acestora). Dar cel mai mare orgoliu, atit ca roman, cit si ca italian ,..il am datorita unui MARE om: Spartacus. De ce ? Pai,…geto-trac, nascut undeva pe linga actualul Babadag, capturat intr-o batalie a dacilor ,undeva pe linga DubrovniK (Croatia de astazi),…si care a pus in mare incurcatura marele Imperiu Roman ! Am avut ocazia sa citesc despre el,…la Siracusa (Sicilia), si credeti-ma,…aveam o inima PLINA,…pina la refuz ! Fiti mindri ROMANI ! Aveti pentru ce.

  3. 22 Iunie 2011 5:32

    Dacă stăm bine să analizăm, amarul este gustul care îţi rămâne după o călătorie în România. aşa că eu propun scchimbarea logo-ului turistic în „România amară, un gust garantat”.

  4. 21 Iunie 2011 18:50

    Se pare ca nu realizam ce pierdem prin ignorarea acestor comori arhitectonice. Austria este vizitata si pentru ca si-a conservat foarte bine monumentele arhitectonice. La noi… chiar azi am citit articolul despre Baile Herculane și mi-am amintit de gustul amar pe care l-am avut acum cativa ani cand am vizitat statiunea. Iar acum este și mai rău.

Trackbacks

  1. Istorie neştiută. Patrimoniul, la fel | Daniel Vighi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: