Skip to content

Mic tratat despre procurarea unei cărţi… înainte de ’89 (2)

1 Iulie 2011

CAPITOLUL II – LIBRĂRIA SUBTERANĂ

     Cărţile cu adevărat bune, atâtea câte apăreau în acele vremuri, erau aduse aproape toate la librăria centrală „Panait Cerna”, unde librarul şef era Piratul (porecla îmi aparţine). Era cel mai influent om din oraş la acea vreme, toată lumea bună din oraş (profesori, miliţieni, activişti, securişti, şefi de aprozare, doctori) salutându-l cu o uşoară plecăciune.

      Piratul era înalt, avea alură de intelectual englez, fuma pipă (motiv pentru care nu-l interesau ţigările străine) şi nu primea nici un leu în plus pentru cărţile pe care le vindea pe ascuns. Individul dădea cărţi în schimbul relaţiei, obligaţiei, datoriei şi altor chestiuni de genul acesta.

     Când eram în armată, la un moment dat, am intrat în „criză” de cărţi. Adică după ce am citit tot ce era demn de citit din biblioteca unităţii militare 082 de la Feteşti, într-o duminică memorabilă din luna mai, tatăl meu îşi face apariţia în vizită (mai ceva ca la închisoare) cu un pachet alcătuit din douăzeci de cărţi noi, nouţe. Era un transport special de la Piratul ! Nu mă întrebaţi cum a reuşit tatăl meu să intre în cercul restrâns de literaţi mafioţi a oraşului, pentru că nu am reuşit să aflu niciodată. Gruparea secretă a cititorilor de cărţi date pe ascuns ştiau să păstreze cu adevărat un secret. Fericit însă că realizase această adevărată performanţă – dar cu o urmă de îndoială în suflet, pentru că nu ştia dacă nimerise titlurile pe gustul meu – tatăl meu mi-a povestit cum a intrat în posesia cărţilor.

      În primul rând, trebuie amintit că librăria cu pricina se afla „sub coloane”, acum fiind un fel de magazin cu de toate, inclusiv câteva cărţi ascunse printre tot felul de nimicuri inutile. Magazinele „sub coloane”, cu bloc cu tot, sunt construite pe locul fostului bazar turcesc, ridicat în anii 1860 şi demolat în anii 1960. Locul se numea „ceair” şi a fost „smuls” Dunării prin construirea unui dig care închidea un liman ce se întindea până în dreptul Prefecturii.

    Odată intrat în librărie, Piratul te conducea politicos undeva în spatele librăriei propriu zise, într-un fel de magazie. Dintr-unul din cotloanele întunecate ale acesteia se cobora pe o scară improvizată într-un subsol a cărui existenţă nici nu putea fi măcar bănuită. Părea a fi rămas de pe timpul fostului bazar turcesc, atât de întortocheat era, încât părea mai mult un tunel construit sub forma unui labirint, care să te ajute să te ascunzi de eventualii atacatori. În această adevărată catacombă, luminată de câteva becuri chioare, Piratul îşi amenajase adevărata librărie. Mii de volume, aşezate pe rafturi din lemn de brad, frumos aliniate, pe domenii, începând de la aventuri şi ajungând până la filozofie. Doar cărţile politice se găseau la „liber”, sus, în librărie. Cărţile oferite în beciul întunecat erau noi, nouţe, proaspăt tipărite de câteva săptămâni sau maxim câteva luni, ce nu se vindea aici, era scos la „lumină”, adică în librăria propriu zisă. Trebuia să te mişti destul de repede în alegerea titlurilor, pentru că alţi clienţi „aleşi” aşteptau să pătrundă în peştera acestui adevărat Ali Baba al cărţilor. Regula era ca niciodată, doi clienţi să nu se întâlnească în librăria secretă. Făcea parte din ritual! După ce alegerea era făcută şi achitată contravaloarea, fără nici un leu în plus, cărţile erau împachetate în hârtie groasă, maronie, astfel încât pachetul arăta banal şi obişnuit chiar şi pentru acele vremuri. Cu prada sub braţ, urcai din nou la lumină, ca dintr-o peşteră a comorilor, fericit de căţile achiziţionate, de faptul că făceai parte din confreria secretă a cumpărătorilor de cărţi, din lumea bună a oraşului şi Piratul te saluta cu respect. Deodată, în acea lume cenuşie, viaţa ta avea un rost: puteai să cumperi cărţi dintr-un loc plin de mistere.

     Nicolae C. Ariton

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: