Cartea între hârtie şi biţi

       Specialiştii revistei Forbes în piaţa cărţii, după ce au oferit un clasament a celor mai bine plătiţi scriitori de literatură, fac referiri argumentate privind starea literaturii sub formă de comerţ. Aceştia afirmă că epoca de aur a cărţii tipărite a apus, după ce aproape doi ani la rândul vânzările au scăzut. În anul 2010, cu 5,1% şi în prima jumătate a acestui an, cu numai puţin de 23%. Înainte de a continua cu aceste date pesimiste, trebuie subliniat că aceste cifre se referă la tirajele cărţilor în format cartonat (hardcover) din USA. Acestea, ca şi în Europa, reprezintă formatul cel mai drag editurilor şi autorilor deoarece aduce cele mai bune câştiguri, preţul mediu de vânzare fiind undeva la 20 de dolari în USA şi 20 de euro în Europa. Din acest punct de vedere, modul de funcţionare a editării cărţilor în occident şi USA este complet diferit de cel din România. La ei, primul tiraj al unei cărţi cu potenţial succes este cu coperta cartonată şi hârtie de calitate, la preţul de care spuneam mai sus. Dacă are succes, pot urma un tiraj doi şi chiar trei sau patru, tot în format cartonat, abia după exploatarea la maxim a acestei forme de editare, se trece la formatul broşat, care se vinde cu 6-7 euro exemplarul. În România, obiceiurile editoriale căpătate în vremea comunismului, cu cărţi broşate, cât mai economice, persistă şi în zilele actuale. Cei drept, editurile de pe la noi au încercat şi ele aceiași politică, de multe ori obligate prin contract când au publicat bestselleruri internaţionale, cum au fost seria Harry Potter sau ultimele romane ale lui Dan Brown.

Publicitate

Cât mai câştigă scriitorii… străini

      Tot pritocind la romanul meu Pierdut în Tulcea, îmi place să visez că o să fac avere din vânzarea lui. Ştiu că este o adevărată utopie acest lucru, ca şi acela în care ţi-ai propune să câştigi mâine la loto. Dar visele sunt vise şi câteodată constituie unul din imboldurile în motivaţia de a scrie. Dar să lăsăm la o parte gândurile de înavuţire ale unui autor român şi să ne uităm în ograda celor străini. Hei, aici chiar avem de văzut nişte teancuri frumoase de bani.

      Luând în consideraţie clasamentul oferit de celebra revistă Forbes, care se ocupă de cei mai bogaţi oameni din lume, pe primul loc, la distanţă considerabilă de ceilalți competitori literaţi, se află scriitorul american James Patterson. Sunt sigur că o parte dintre dumneavoastră nu aţi auzit de acesta, cu toate că are traduse în română în jur de zece cărţi. În perioada martie 2010 şi aprilie 2011, acesta a câştigat 84 de milioane de dolari. Suma nu reprezintă contravaloarea unui roman de succes sau a unei serii, ci a nu mai puţin de douăzeci de titluri ale autorului, care au fost în lista bestsellerule publicată de Publisher Weekly, la sfârşitul anului 2010. Curios, am făcut câteva introspecțiuni pentru a afla mai multe despre mister Patterson. Scrie romane de acţiune, dintre care cele mai cunoscute sunt seria Alex Cross, dar mai are încă câteva serii, dintre care una cu vampiri şi vrăjitoare, la fel de bine vândută. În total, Patersson are publicate 60 de volume, iar în ultimii ani scrie în colaborare cu mai mulţi autori, fapt ce i-a permis să semneze un contract cu un grup de edituri pentru publicarea în doi ani a 15 cărţi! Începe să semene a Patterson Factory! Să nu uităm că o parte din aceşti bani provin din ecranizări, foarte numeroase.

Românii, un popor sado-masochist…

        Stau şi tot rumeg la rezultatele alegerilor din cele două judeţe Mureş şi Neamţ. Nu l-a scorul egal 1-1 între PDL şi USL, aşa cum se comenta pe mai toate posturile de televiziune, de parcă fusese un meci de fotbal. Şi nici despre cât de corecte au fost aceste alegeri, cu interminabila mită electorală, transporturi electorale şi alte mişmaşuri cu terminaţia electorală. Ce mă miră cel mai tare sunt procentele obţinute de PDL în cele două judeţe, în Neamţ de 54% la sută, unde a câştigat, şi în Mureş de  35%, pe locul doi. Aceasta după ce guvernul PDL aflat la putere i-a belit pe românii în toate felurile posibile şi imposibile: restructurări, reduceri, ajustări, concedieri, micșorări, creşteri (în sfârşit un cuvânt plin de optimism) de TVA, numărului de şomeri, taxe şi impozite, inflaţie… financiare, bugetare, umane… de nici nu mai găseşti în bogatul lexic economic termeni care să cuprindă atâtea măsuri de austeritate. Şi toate făcute în numele marelui bau-bau: CRIZA ECONOMICĂ şi pentru această fata-morgana: BINELE ŢĂRII.

Turism literar…

    Turismul literar are diferite forme de manifestare. Într-una din ele, oamenii călătoresc şi vizitează casele memoriale ale scriitorilor. Alţii, cimitirele unde sunt înmormântaţi aceştia. Iar alţii, vizitează locaţii unde se desfăşoară acţiunea unor romane ale autorilor preferaţi. Trenul Orient Expres a devenit celebru (sau şi mai celebru) după apariţia romanului Crima din Orient Expres a Agathei Christi, faimă care şi-o păstrează până în zilele noastre (atât romanul cât şi trenul).

    Turismul literar generat de romanul Codul lui Da Vinci este puţin diferit, iar când Dan Brown a scris acest best-seller nu s-a gândit nici o clipă la acest aspect al creaţiei sale. Lucrurile au luat o turnură neaşteptată în acest sens, după succesul fulminant al cărţii. Nu are nici un rost să mai discutăm aici despre roman. Dacă este o carte de valoare sau un simplu produs de marketing literar. Ideea pe care vreau să o subliniez este aceea că în urma zecilor de milioane de exemplare vândute (între anul 2003, anul apariţiei şi 2009, cartea s-a vândut în 83 de milioane de exemplare), firmele de turism au venit cu propunerea de circuite turistice Codul lui Da vinci. Un turist care achiziționează un asemenea pachet i se oferă un traseu identic cu al personajelor din roman, pe firul epic al romanului, având ocazia să bântuie prin Paris, Roma, Milano, Londra, Edinburgh. În urma publicării acestui roman, nimeni nu se aştepta să vadă hoardele de turişti bântuind pe acest traseu, transformându-l într-o adevărată afacere.

Ghidul leneşului

    Când am văzut la editura Nemira, titlul ”Ghidul leneșului”, cu subtitlul ”mic tratat pentru leneși rafinați”, scrisă de Tom Hodgkinson, mi-am spus că aceasta este o carte foarte nimerită pentru a studia problema științific.

    Cartea nu este nici pe departe un simplu ”studiu de caz” al lenei, cu exemple științifice și mai ales medicale. Această carte este chiar un ghid al persoanelor leneșe care doresc să transforme comoditatea într-un stil de viață și să ridice lenea la rang de virtute și chiar artă.

    Mai trebuie subliniat faptul că înainte de continua prezentarea acestei cărți este bine să delimităm foarte clar noțiunea de lene de cea de puturoșenie, care sunt complet diferite. Prima, este o expresie a victoriei spiritului în fața muncii fizice, pe când a doua este o formă de legumizare a fizicului şi a spiritului uman.

    Cartea este construită pe ideea că revoluția industrială în cadrul societății umane este cea care ne-a transformat și ne transformă în continuare în niște mașini umane care muncesc cu unicul scop de a acumula cât mai multe bunuri materiale. Până la introducerea mașinilor în sistemul de producție și a ceasului ca reper al timpului, omenirea trăia și muncea după un ritm mult mai natural și mai firesc, care nu semăna aproape deloc cu ceea ce trăim noi în ziua de astăzi. De exemplu, producători de postav englezi, până la apariția primelor fabrici de țesături, munceau într-un ritm personal, ghidat de lucrările agricole, sărbători și ”lunea liberă” când aproape nimeni nu muncea în Anglia, fiind o zi de mahmureală după bețiile zdravene realizate duminica.

PORTOFELUL CU NEURONI – plaja exotică la nici 100 lei !

     Când ai mai multe vise decât bani în portofel, este primul semn că ai şansa de a deveni o persoană cool. În general, ceilalți 99% care ajung în această situaţie devin depresivi. În perioada verii şi a concediilor, situaţia poate fi de-a dreptul explozivă pentru cei care le bate vântul prin buzunare. Pentru cei ca noi, problema se poate rezolva simplu cu ajutorul „portofelului cu neuroni”.

    Beleşte ochi  şi încearcă să te concentrezi !

     Majoritatea populaţiei bipede se repede în această perioadă către locaţii cât mai exotice: soare, apă albastră sau verde, nisip fin, vile din piatră albă, căsuţe din bambus şi inventarul poate continua la nesfârşit.  Toţi îşi urcă masa proteică, în exces, în automobile sau avioane şi consumând sute de litri de carburanţi, degajând nori de smog, ajungând fericiţi la destinaţie. Aici, cu toate că se consideră persoane super evoluate, care au trecut de lanţul trofic a oamenilor de rând şi sunt deja la versiunea 2.0 a umanităţii, se complac în starea de existenţă vegetală, comutându-se pe fotosinteză, stând crăcănaţi la soare.