Skip to content

Geamii, geamgii, gagii și… un Sultan.

26 Februarie 2012

       Cuvintele geamgii și gagii le-am introdus în titlu doar pentru muzicalitatea lor, motiv pentru care după ce îl citim, le dăm la o parte.

    În Tulcea există o geamie musulmană, care reușește să asigure prin prezența sa jumătate din pitorescul arhitectonic al orașului. Aceasta a fost construită în perioada anilor 1867, de către mutesariful Tulcei Ahmed Rezim Pașa (1864-1867). Lucrările au fost achitate cu banii primiți de la minoritatea cercheză alcătuită din aproximativ 20 de mii de membri și care au o poveste și mai interesantă decât a geamiei pe care au finanțat-o, detalii în articolul

    https://mistereledunarii.wordpress.com/2011/09/29/cerchezii/

    Conform frumoaselor obiceiuri otomane, lăcașul musulman a fost botezat cu numele sultanului aflat la putere, Abdul Aziz, de unde și numele Geamia Azizi. De-a lungul anilor, a fost reparată de mai multe ori, din cauza trecerii timpului sau a stricăciunilor produse de războaie. Haideți să vorbim puțin despre acest sultan, care ne-a pricopsit orașul cu această geamie, având în vedere că în acele vremuri, destinele tulcenilor, dacă nu chiar viața, depindeau în mare măsură de acest om.

     Abdul Aziz a sultănit (scuze pentru cuvântul care nu există în dicționar) din 1861 până în 30 mai 1876. A fost un sultan luminat, cu o educație aleasă, mare admirator al realizărilor în toate domeniile ale occidentului, inclusiv literare și muzicale. El însuși a fost compozitor de muzică clasică otomană, existând și astăzi o colecție din compozițiile sale muzicale. Fiind un mare pasionat de sporturi, pe care le-a și practicat în tinerețe, de multe ori făcea lucruri mai puțin inteligente, cum ar fi de exemplu decorarea unor cocoși de luptă – luptele de cocoși fiind o altă pasiune a sa – cu înalte ordine otomane. Sau, vânzarea bijuteriilor tezaurului Înaltei Porți, pentru a scade din datoriile imperiului, care l-a momentul respectiv a fost un gest spectaculos, dar care a avut un efect de picătură în adevăratul ocean al datoriei publice otomane.

    În vara anului 1867, Sultanul Abdul Aziz participă la o călătorie unică în istoria Imperiului. Urcă, însoțit de o suită strălucitoare la bordul navei Sultanieh și se îndreaptă spre Toulon, pentru a ajunge la Paris și participa la Expoziția Universală, fiind primul voiaj de acest gen al unui sultan otoman, dacă, bineînțeles, nu punem la socoteală expedițiile de cucerire ale precedesorilor săi, spre centrul Europei. Are o serie de întâlniri cu mai marii lumii europene: Napoleon al III-lea, Wilhelm I, călătorind chiar la Londra, unde se întâlnește cu Regina Victoria.

     La întoarcere, cât pe ce să ajungă și la Tulcea, pentru a vizita realizările făcute de Comisia Europeană a Dunării, dar în ultima clipă, este chemat urgent la Stambul, motiv pentru care alege calea Ruse-Varna-Stambul.

    Pe la 1876, Imperiul ajunge în situația de a nu mai putea achita împrumuturile uriașe făcute la diferite bănci occidentale. În plus, la Istanbul circula zvonul că Sultanul Abdul Aziz ajunsese sub tutela ambasadorului rus Ignatiev, care îi coordona toate mișcările politice și economice. În aceste condiții, iremediabilul se produce, având loc o lovitură de stat, condusă de Midhat Pașa, fostul guvernator general al Vilaietului Dunării, tutorele fostului mutesarif tulcean Ismail Bey, care s-ar părea că a fost implicat și el în această intrigă. La data de 30 mai 1876, Midhat Pașa îl obligă pe sultan să abdice în favoarea nepotului său Murad. Cinci zile mai târziu, Abdul Aziz se sinucide, tăindu-și venele la mâiini cu o foarfecă, conform unei versiuni oficiale. O altă versiune, neoficială, susține că acesta  a fost de fapt executat, fiind imposibil să-și tai venele cu o foarfecă, cu incizii perfecte la ambele mâini.

    După cum se poate observa, în cârciumile și cafenelele tulcene, ca în întreg Imperiul Otoman,  nu se ducea lipsă de vești și povești senzaționale, chiar și pentru zilele noastre.

    Nicolae C. Ariton

   P.S. 1 – prima imagine este a Geamiei Azizi din Tulcea, pe la începutul secolului al XX-lea.

   P.S. 2 – imaginea de jos este un portret al Sultanului Abdul Aziz, în ultima parioadă a vieții.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. 27 Februarie 2012 10:08

    Am facut o vizita si am gasit deja o imagine inedita cu agentia austriaca danubiana… nu stiu despre ce este vorba, probabil o agentie de transport sau de comert, iar cladirea disparuta, cred ca in perioada ultimelor 2 razboaie… limba este insa imposibila… multumesc mult…

  2. staicu viorel permalink
    26 Februarie 2012 19:22

    http://www.zeit-maschine.at/schiffe/donauschiffahrt-geschichte/Donauschiffahrts-Unternehmen/DDSG-Donaudampfschiffahrtsgesellschaft/Landep
    Poate gasiti ceva interesant!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: