Skip to content

Obiceiuri gastronomice tulcene, de pe la 1870

29 Martie 2012

    Pentru că Dunărea era aproape de oraș, mult mai limpede și cu mult mai mult pește, obiceiurile culinare tulcene se învârteau în jurul fluviului, hrana zilnică însemnând foarte mult pește. Dar nu pentru toți locuitorii, unii preferau carnea de porc și mămăliga, chiar și doar pentru motivul că otomanii nu puneau zeciuială (yushur ) pe porcine și porumb. Alții, cum erau mocanii și grecii, apreciau tare mult carnea de miel și oaie, sub diferite forme, iar tătarii pe cea de cal.

    Oricum, castronul din lut (strachina) plin cu ciorbă de pește nu lipsea aproape de la nici o masă. Rețeta era simplă: apă, sare, pește, cartofi și ceapă, vara mai mergea câte o roșie pentru culoare. Cegă friptă pe plită și învelită iute în frunze de nuc, ce aromau carnea fragedă și îi dădeau culoare. Cum focul de stuf ardea încet, oamenii strânși în jurul mesei mai gustau un bob de icre de știucă sau de sturion, o piftie din nisetru, din bucăți tăiate mărunt și plutind în gelatina albă, semănând cu Dunărea înghețată iarna. Dacă povestea se lungea, mergea și un bol cu felii de scrumbie crudă, curățată și ținută  în apă cu oțet și usturoi, de mirosul căreia fugeau și țânțarii din casă.

   Calcanul fript nu lipsea de la masa de duminică, și dacă bărbatul casei era vrednic, lângă el, pe plita încinsă se găsea întotdeauna și o bucată de nisetru, pentru aspect artistic. Bunicii familiei preferau mai mereu roșioare, bibani, ciortănei și carași, nu mai mari ca o palmă de copil, clătinând din cap nemulțumiți de gusturile fistichii ale tineretului, care nu se mai mulțumea cu ciorba de plevușcă și crap la proțap. Se bucurau însă alături de nepoți când pe masă erau așezate dulciurile, aduse parcă într-un coș din toate mahalalele orașului: plăcintă cu brânză sărată sau dulce, din cea a mocanilor, baclavale, halvale, giugiuc, sugiuc, din cea a turcilor, pandișpan, din cea a ovreilor, dulcețuri de smochine sau struguri, din cea a grecilor și iaurt de oaie de la tătari.

   Bărbații beau somoveancă și negru de Sarichioi, iar restul familiei apă de Dunăre proaspătă, adusă de dimineață de sacagiu. Apa era amestecată cu puțină piatră vânătă si bătută bine cu făcălețul pentru a se limpezi ca lacrima. Înainte de a se bea, se trecea prin niște conuri de ceramică, care îi dădea un gust mai bun și vara o mai răcorea. Când aerul era mai ceva ca focul de stuf, gospodarii grijulii scoteau din adâncul pivnițelor, bulgări de gheață, așezați acolo de cu iarnă, pentru vipușca verii.

   Mai pe seară, începeau să se audă, peste mahalale, cântec de armonică rusească, caval românesc, bouzouki grecesc, zurna bulgară, peste care se ridica vocea guturală a muezinului ce invita musulmani la rugăciunea de seară. Toate astea însemnau că se mai trecuse o zi din viață și oamenii se rugau să fie și ziua următoare la fel de liniștită, Dunărea să curgă între aceleași maluri și stăpânii otomani la fel de leneviți.

    Nicolae C. Ariton

    1.imaginea de sus, tablou cu pescari, autor anonim, imagine preluată de pe fad.ro, lucrarea este de vânzare

    2.imaginea de jos, tablou intitulat Nunta țărănească de Pieter Brugel cel Bătrân, 1567

Anunțuri
16 comentarii leave one →
  1. 15 Mai 2017 22:09

    Mulțumesc frumos pentru aprecieri… deocamdată o mică pauză, dar revenim în curând cu articole și cărți noi…

  2. tomy permalink
    30 Martie 2017 10:43

    Felicitari si multumiri domnului Nicole Ariton! Fara cartile lui Tulcea ar fi ramas pentru mine orasul in care am copilarit, fara sa am nici cea mai mica idee despre trecutul fantastic al acestui oras! Probabil ca multi alti cititori simt la fel!

  3. Valentina permalink
    17 Iulie 2012 20:18

    in urma cu ~ 25/ 26 ani, am fost la o matusa din partea bunicului la Ceatalchioi. Si acum mai tin minte cum apa din Dunare se filtra printr-o piatra mare, scobita ca o oala. Nu mai stiu ce gust avea apa, dar era destul de rece; „instalatia” era intr-o incapere cu peretii grosi de chirpic si invelita cu stuf

  4. 6 Mai 2012 11:30

    Asta chiar este o idee grozava, sa vedem cine s-ar prinde la o așa muncă… De adus aminte, îmi aduc aminte de Cireșica, care era pe Gloriei, dar și de Miorița, de pe Victoriei, vis-a-vis de Enel, dacă nu mă înșeală memoria…

  5. vista permalink
    5 Mai 2012 15:38

    Interesant..ar trebui editata o carte cu retete din trecutul Dobrogei de Nord aici unde se impletesc atitea noroade(va dati seama ce bogatie de arome si gusturi se impletesc in Tulcea noastra cea straveche?).Oare cum aar fi sa gasesti un restaurat cum a fost vechea Ciresica daca o mai tine minte careva si in care sa serveasca mincaruri traditionale ale tuturor etniilor de aici de la noi?O ideeie de afacere,nu??

  6. 10 Aprilie 2012 11:19

    Si al meu !

  7. 10 Aprilie 2012 11:18

    Ar trebui sa va grabiti, vine prohibitia la pescuit! Sarbatori fericite !

  8. 8 Aprilie 2012 18:41

    Parca as fi fost acolo, asa am simtit…Mai ales ca-mi place pescuitul.. :)) Sarbatori fericite! :))

  9. 5 Aprilie 2012 20:50

    Va multumesc pentru informatii, o sa le caut pe amandoua.

  10. Zeus permalink
    5 Aprilie 2012 20:40

    …respect!

  11. 5 Aprilie 2012 9:53

    Multumesc, pregatim si altele pe aceleasi coordonate…

  12. 5 Aprilie 2012 9:52

    Cred ca am vazut cartea cu pricina pe undeva, daca nu chiar online. La fel de interesanta mi se pare cea a lui Radu Anton Roman, cu sectiunea dedicata bucatariei deltaice… un adevarat regal culinar si literar…. Eu zic sa va grabiti ca in curind incepe prohibitia la pescuit 😦

  13. 31 Martie 2012 11:04

    „tare bune mi-ar fi”

  14. 31 Martie 2012 11:02

    Mi-a lasat gura apa! Eu tocmai ce mi-am data seama ca tare buna i-ar fi o carte de bucate din aia de pe vemea parintilor (gen Sanda Marin) . Nu stiu daca se mai editeaza in Romania …

  15. 29 Martie 2012 23:32

    Excelent articol !

Trackbacks

  1. Lunea recomand blogguri (13) – Editie speciala ROBlogFest (5) « CEL MAI MINUNAT BLOG!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: