Skip to content

Cerchez tulcean onest, vând sclavă cercheză…

17 Mai 2012

   Nu știm exact dacă anunțurile publicitare de pe la 1870 sunau cam așa: Cherchez tulcean onest, vând sclavă cercheză, tânără și foarte frumoasă, la numai 15 mii de kuruși, prețul ușor negociabil, aștept oferte din Constantinopol… Știm însă că unul din proverbele turcești suna cam așa: Frumusețea este cercheză, bogăția franceză și noblețea otomană. Trecând peste celelalte detalii, rămânem la frumusețea cercheză, sclavi și comerțul acestora.

   Atunci când poporul cerchez a fost deportat din zona Caucazului, de către ruși, aproape jumătate de milion au părăsit teritoriul de baștină pentru a veni în Imperiul Otoman. Mulți au murit pe drum, restul stabilindu-se în regiunea Balcanilor, dintre care aproximativ 20 de mii în sangeacul Tulcei, aproximativ în anul 1864. Cu toate că sclavagismul fusese abolit și de Înalta Poartă, cerchezilor li s-a permis să posede în continuare, în jur de 5000 de sclavi, numai în sangeacul Tulcei, ca o cutumă a etniei lor și, mai ales, o sursă de frumuseți feminine pentru haremurile otomane. Astfel, dacă comerțul cu sclavi era aproape inexistent, cu toate că aceștia făceau parte în continuare din familiile cercheze, cel cu tinere cercheze prospera. De multe ori, pe corăbiile ce plecau din Tulcea, sau chiar pe navele de pasageri austriece DDSG, se îmbarcau adeseori grupuri de câte 2-3 femei musulmane, acoperite aproape complet cu văluri, însoțite de câte un cerchez fioros, înarmat până în dinți, călătorind cu familia la Constantinopol, așa cum declara autorităților. După 3-4 zile de călătorie, via Sulina și Varna, cerchezul le vindea pe tinere pentru sume ce puteau ajunge până la 15 mii de kuruși, o adevărată avere pentru acele vremuri (o zi de muncă se plătea cu 2 kuruși). Acestea erau cumpărate pentru haremurile celor mai bogați otomani din Constantinopol sau Imperiu. Tractirele otomane, ținute de grecoaice, armence sau evrei, nu-și permiteau să cumpere asemenea frumuseți cu toate că declarau că jumătate din fetele bordelurilor lor erau cercheze.

   Faima frumuseții feminine cercheze, care în scur timp s-a răspândit și în occident, avea două surse. Una adevărată și provenea din însușirile native ale acestui popor, care provenea din zona Caucazului, despre care unii specialiști occidentali în evoluția rasei umane, afirmau că era zona în care se păstrase frumusețea originală a ființei umane, după părăsirea Edenului. A doua sursă, era efectul unui marketing de publicitate, a la secolul al XIX-lea, când presa occindentală a început să publice gravuri și fotografii din haremurile otomane, care erau prezentate ca adevărate oaze de erotism și lascivitate, dominate de femeile cercheze. Dacă adevărul despre frumusețea cercheză este învăluit în mister chiar și în zilele noastre, imaginile vândute de presa occidentală ca frumuseți cercheze sunt niște modele de-a dreptul penibile, cel puțin pentru standardele actuale. Astfel acestea erau posesoare, în primul rând, al unor coafuri afro, realizate artificial, și de care adevăratele femei cercheze erau lipsite cu desăvârșire. Restul imaginilor prezintă rotunjimi și atitudini care pot fi întâlnite și astăzi în orice pictorial erotic, doar cu avanajul prelucării trăsăturilor și formelor în photoshop.

   Frumusețea feminină cercheză nu este o invenție otomană, referiri la aceasta existând din scrieri antice, una dintre ele fiind povestea Safirei, frumoasa sclavă de la curtea Regelui Solomn. Otomanii au transformat aceasta în mit, iar occidentul în cultură orientală.

   Nicolae C. Ariton

  1.prima imagine este  tabloul A Circassian de pictorul american Frederick Arthur Bridgman (1847-1928)

  2.a doua imagine este tabloul Circcasian Girl, de pictorul francez Jean-Leon Gerome (1824-1904)

  3.a treia imagine este o fotografie de studio, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, intitulată Mademoiselle Shretta

Anunțuri
13 comentarii leave one →
  1. 26 Iunie 2013 13:35

    Pentru Basslan… Da, sunt un popor care au avut mult de suferit de-a lungul istoriei…

  2. basslan abdzakh permalink
    24 Iunie 2013 23:52

    Saracii de orfani cerchezi , ce au suferit , in timpul otomanilor in Balkani …

  3. 20 Septembrie 2012 17:35

    Mă străduiesc 🙂

  4. CÎRDU MIHAELA permalink
    19 Septembrie 2012 10:42

    FRUMOS SPUS!

  5. 17 Septembrie 2012 10:15

    Intradevar, suna mai bine si este mai aproape de adevar, varianta otomana a maximei este insa cu nobletea otomana, pentru simplul motiv ca frumusetea si bogatia sunt trecatoare 🙂 …

  6. CÎRDU MIHAELA permalink
    15 Septembrie 2012 12:01

    CRED TOTUŞI CĂ PROVERBUL: Frumusețea este cercheză, bogăția franceză și noblețea otomană. – AR TREBUI SA FIE: Frumusețea este cercheză, bogăția otomană și noblețea franceză.

  7. 23 Mai 2012 11:02

    Si tot omul puta sa-si cumpere o sclava, doua… cu citeva salarii medii pe economia otomana 🙂

  8. 21 Mai 2012 22:17

    Eh, pe vremea cand nu era Photoshop, era in schimb corsetul. Si matasea naturala.

  9. 19 Mai 2012 10:15

    Astept cu nerabdare si interes….

  10. 19 Mai 2012 9:52

    Multumesc, mai avem si altele cel putin la fel de interesante…

  11. 19 Mai 2012 9:51

    Cherchezii sunt un popor al extremelor, frumosi si cruzi… sa mai spuna cineva ca frumusetea nu este cruda!…

  12. 17 Mai 2012 17:19

    Foarte interesant ….nu stiam de poporul cerchez.

  13. Anonim permalink
    17 Mai 2012 15:33

    foarte interesante informatiile! multumiri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: