IMPORTANT!

    Din motive complicate de sănătate, sunt obligat de a suspenda postările pe blogul Misterele Dunării. Voi încerca să revin cât mai curând, mai ales că o sumă de articole foarte interesante așteaptă să fie scrise și publicate. În plus, volumul Tulcea, la 1870 – Adevărata poveste a lui Nifon Bălășescu, Ismail Bey și Charles Hartley este gata pentru tipografie. Îmi cer scuze prietenilor Misterelor Dunării pentru dispariția temporară din mediul on-line, voi încerca ănsă să revin cât mai repede cu putință. Sănătate pentru toat[ lumea!

    Nicolae C. Ariton

Publicitate

Povestea banilor calpi, făcuți de venețieni și brașoveni

   Unul din semnele că lucrurile nu mergeau bine în Împărăția Sultanului, precum și în sangeacul Tulcei, pe la 1870, era faptul că era mare încâlceală cu banii otomani. Înalta Poartă bătea monedă și veghea cu vigilență maximă cursul oficial impus, ce trebuia respectat cu strictețe de către zarafi, acești comercianți de bani. Imperiul era însă uriaș și problemele economice și politice pe măsură. Astfel, otomanii, sub influența englezilor, înlocuieseră galbenul cu lira de aur, alcătuită din 100 de kuruși, cărora oamenii le mai spuneau piaștrii sau aspri, așa cum se numiseră principalele monede, aflate în circulație, de-a lungul timpului. Pe lângă aceștia, prin Imperiu mai circulau zeci de monede de aur, din întreaga lume, pentru care exista un curs de schimb impus de Sultan, dar arareori respectat, cu toate că pedepsele erau crunte.