Skip to content

Vânzătorul de vise tulcenilor de la 1870

12 Ianuarie 2013

    negustor ambulantUnul din personajele cele mai pitorești, care bântuia printre coloanele bazarului tulcean, pe la 1870, era vânzătorul de vise. Aceasta în condițiile în care concurența pentru un loc în panoplia de figuri pitorești tulcene, la 1870, era de-a dreptul cruntă, lupta dându-se între sacagii, zapcii, zarafi, pazargii, zapcii, cafegii, și mulți alții.

    Negustoria de vise era un fief evreiesc și în Tulcea acelor ani, doar că numărul de negustori era doar de unul-doi, în comparație cu zecile, față de alte orașe mai mari. Poate pe timp de iarnă, mai apărea, în plus, unul sau doi.

   Vânzătorul de vise era, de obicei, un evreu bătrân, îmbrăcat alandala, cu un caftan negru, ponosit și peticit, purtând în spate un dulăpior din lemn, ticsit cu cărțulii. Acestea erau scrise în românește, grecește, ebraică și rusește, tipărite pe o hârtie galbenă, cu coperți verzi sau albastre și cuprindeau basme și povești eroice cu presonaje dragi etniilor respective. Cărțile turcești lipseau cu desăvârșire din oferta acestor adevărați buchiniști ambulanți pentru simplul motiv că otomanii nu prea le aveau cu cititul și mai aveau și un dinte împotriva tipografiilor pe care le considerau că distrug elementul divin al scrisului manual, considerat mai mult o acțiune spirituală decât una fizică.

   Cum spuneam, între coperțile monocrome ale acestor broșuri se aflau povești cu haiduci, anecdote evreiești, basme cu feți frumoși. Printre acestea, se găseau și cărțulii cu pilde religioase sau vieților unor sfinți.

    De multe ori, negustorii de povești, nemulțumiți de clientela din bazar, chitită doar pe afaceri cu câștig, pornea hai-hui, cu dulăpiorul în spate, prin mahalalele orașului, strigându-și marfa.

   După ce se citeau și răsciteau, cărțile erau revândute buchiniștilor, pentru o para sau două, de obicei, o dată cu venirea primăverii, iernile grele fiind anotimpul cel mai folosit pentru lectură, între două partide de pescuit la copcă pe Dunărea înghețată bocnă.

   Vânzătorii de vise își aduceau marfa de la Galați, Iași sau București, unde se aflau cele mai mari tipografii evreiești, de la Odessa, dar și de la Constantinopol. Neavând o clientelă numeroasă și permanentă, negustorii de povești erau voiajori care își călătoreau afacerea culturală cu piroscafurile companiei de călătorie pe Dunăre, Lloyd Austriaco sau D.D.S.G. Porneau, la bordul navelor precum Ferdinand I, Stamboul sau Baron Strumer și coborau, pentru câteva zile la Isaccea, Măcin, Tulcea, Sulina, pentru a-și vinde marfa.

   imaginea 1, de sus – este o fotografie a unui negustor ambulant de produse de mercerie… din nefericire, oricât am căutat o imagine cu un negustor de vise (buchinist) ambulant, nu am reușit să descoperim… cu toate că, vag, îmi aduc aminte că am văzut undeva cel puțin o gravură… așteptăm cititorii să ne sesizeze existența unor asemenea imagini…

   imaginea 2, de jos – este o gravură reprezentând un vânzător de vise, ambulant, din roma antică…

   imaginea 3, de jos – o fotografie din Paris, circa 1900, cu o librarie ambulanta, sesizati interesul celor doi domni care studiaza oferta…

le libraire ambulant in grecia antica

librarie ambulanta

    Nicolae C. Ariton

4 comentarii leave one →
  1. 20 Ianuarie 2013 13:44

    Ave Seniorului istoriei Dunării de altădată, dl. Tudose Tatu
    În primul rând, scuze pentru răspunsul târziu, dar pe la Tulcea au năvălit cronofagii, care ne mistuie timpul cu o pohtă ceva de speriat… Mulțumim pentru comentariul care face cât articolul, dacă nu chiar mai abitir, motiv să ne simțim datori și atunci când mai veniți pe la Tulcea să vă cinstim cu o bragă, un rachiu copt sau măcar o bere. Din toate caravanele de catâri, saci cu săpun sau cărți, ca să nu mai vorbim de ceară, brânză și măsline, nu a mai rămas mai nimic prin Tulcea de azi, doar ceva asini, pe ici, pe colo🙂 … Mulțumim pentru comentariu și vă urăm iarnă ușoară la Galați și inspirațiune în ale scrisului. Numai de bine.

  2. Tatu T permalink
    13 Ianuarie 2013 20:18

    Ave Cesare in ale povestilor Tulcei
    Nu stiu daca batranul filozof de la casa de rugaciune, ori de la geamie, de la biserica lipoveneasca, ori cea bulgareasca sau cea romaneasca, s-ar fi incumetat sa puna pe spinarea saracelor animale coscogeamite dulapul. E verificat ca dobitoacele de povara sunt rezistente, vezi catarii,magarii, asinii si camilele in care zona abunda pe la 1850 si dupa, dar cred ca oricine ar fi fost vanzatorul de vise, de hartoage, ar fi preferat sa aiba grija de animalul care costa mult pe atunci, si ar fi folosit vesnicul si rezistentul sac de canepa. Tin sa-ti comunic ca in saci se expediau nu numai grane, faina, dar si cascaval, branza uscata bine in calupuri, inclusiv sopon pentru piata Tarigradului.
    Cartile avand si ele forma dreptunghiulara, acesta a fost mijlocul de transport pe uscat in Dobrogea. Si prietenul nostru Dl.Dan Arhire cand vorbeste de expedierea arhivei Tulcei la Varna, dupa 1877, se refera tot la catari. Pana si familia vestita in istoria tarii noastre, Catargi se ocupa la inceput cu expedierea de caravane de catari.
    Cartile venind dinspre vest, erau expediate, deh civilizatia, pe piroscafe in lazi.
    Cele venite dinspre rasaritul de ziua, in desagii calugarilor.
    Asadar ce putea face un buchinist din Tulcea acelor vremuri. Folosea, catarul, sacii, desagele mocanesti si poate, poate vreo taraba demontabila, o masuta precum a zarafilor.
    M-am cam intins.
    Felicitari pentru truda ta neostoita.

  3. 13 Ianuarie 2013 18:26

    D. Cumparatoare profesioniste,
    Doamne ferește… tulcenii sunt niște visători incorigibili și fără prafuri ciudate🙂 …
    Cât privește titlul, eu zic că merge mai frumos așa, fără articoul posesiv al, care face titlul să pară așa ca Dunărea pe timp de toamnă… liniștită și alunecând molcom spre mare…

  4. 13 Ianuarie 2013 9:58

    Initial am crezut ca era vorba despre vreun traficant de droguri🙂
    Si nu cumva titlul corect trebuie sa fie „Vânzătorul de vise AL tulcenilor… ” ?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: