Skip to content

Misterul ceasului Bisericii Sf. Gheorghe, din Tulcea…

9 Martie 2013

   biserica sf gheorghe tulcea   Frumoasa biserică tulceană Sf. Gheorghe este cunoscută de tulceni, fie cu denumirea hramului pe care îl poartă, fie ca Biserica bulgărească, fie ca Biserica cu ceas. Unul din motive pentru aceste trei denumiri poate fi acela că Tulcea este un oraș mic, iar tulcenii, din dorința de a-i impresiona pe turiști au dat trei nume aceluiași obiectiv.

   Ca mai toate bisericile din Tulcea, biserica actuală este ridicată pe locul unei foste bisericuțe din lemn, de primii bulgari basarabeni veniți în Tulcea în urma Războiului ruso-turc din 1828-1829. Veniți în Tulcea este impropriu spus, deoarece luptele din acest război au distrus complet Tulcea, aceasta renăscând prin aducerea românilor din satele Beștepe și Prislav (Nufăru), bulgarilor din Basarabia, care s-au adăugat tulcenilor de diferite etnii care erau existau deja: români, ruși, ucraineni, turci, tătari etc.

   Ce este interesant este faptul că bisericuța bulgărească era așezată pe malul Dunării, pentru că în perioada 1830-1840, frumosul nostru fluviu pătrundea printr-un ghiol până în dreptul actualei clădirii a Primăriei. Cu timpul, acest ghiol s-a colmatat, fiind complet secat în perioada 1857-1860, când Comisia Europeană a Dunării a constrtuit Digul olandez, ce a constituit și baza falezei de astăzi. În aceste condiții, comunitatea bulgară a construit o biserică din piatră, în anul 1857, cu o arhitectură de bazilică romană (în formă de navă), cu 12 bolți sprijinite pe 12 stâlpi masivi. Bisericii îi lipsesc turlele, deoarece Tulcea fiind caza (o comună mai mare) a Imperiului Otoman, clopotele erau interzise. Frumoasa clopotință (în stil gotic), din fața Bisericii bulgare, a fost adăugată după plecarea turcilor din Dobrogea, în urma Războiului din 1877.

   Comunitatea bulgară tulceană,  bine organizată și avută, nu se limitează doar la clădirea bisericii, ci construiesc și două școli. Prima, poziționată în partea dreaptă, a fost ridicată în anii 1859-1862, la inițiativa tulcenilor Dumitrache Bei Teodorof, Hagi Valici Stefanoff, Hagi Gheorghe, Hagi Valceanu, fiind gimaziu pentru băieți (Gimnaziul Bulgăresc). Din nefericire, clădirea a fost demolată. A doua școală, construită tot în curtea bisericii, în partea stângă, a fost ridicată în perioada 1881-1882, (Școala Națională Bulgară de fete). Din fericire, clădirea rezistă și astăzi, după ce de-a lungul timpului, aici au funcționat Liceul Principesa Elena (înființat în 1897) și Școala Normală de învățători Dr. Angelescu (1919-1925).

   Turnul clopotniței din fața bisercii, cu care se și confundă dealtfel, așa cum spuneam, a fost construită mai târziu, în stil gotic. Iar ceasul din din vârful acesteia și mai târziu. Cum tot timpul ne-a intrigat acest mister, încercăm să-l deslușim în acest articol. Fără să avem informații exacte, probabil că impozanta turlă a fost adăugată în anul 1897, când biserica a fost reparată și consolidată. Misterul ceasului este și mai profund, dar am reușit să îl deslușim prin așezare fotografiilor în ordine relativ cronologică. Astfel, până la sfârșitul Primului război mondial, ceasul nu exista, acesta a fost montat în perioada interbelică, puțin probabil în primii ani după încheierea războiului, când Tulcea și-a revenit foarte greu în urma distrugerilor suferite, aproape jumătate din clădirile orașului fiind nimicite.

   Acestea fiind spuse,  misterul ceasului Bisericii Sf. Gheorghe credeam că a fost dezlegat, cel puțin cu aproximație. Privind însă cu atenție o altă fotografie pe care am găsit-o în volumul distinsului ofițer și scriitor M.D. Ionescu, Dobrogea în pragul veacului al XX-lea, am descoperit cu uimire pe o imagine destul de neclară, că pe la 1900, pe frontonul deasupra intrării în curtea bisercii există o chestie, care poate fi un blazon sau un însemn religios, dar poate fi foarte bine și un ceas, cu un singur cadran, de dimensiuni mult mai mici ca cel de azi, un fel de strămoș al acestuia. Pentru exemplificare, am inserat și această imagine a bisericii, cu mențiunea că misterul ceasului Bisericii Sf. Gheorghe rămâne nedezlegat.

   1.Prima imagine este din perioada interbelică, cu turnul clopotniței având ceas, în dreapta bisericii se vede Gimnaziul Bulgăresc, care a fost demolat;

   2.A doua imagine, de jos, este din anul 1917, când ceasul încă nu fusese montat;

   3.O fotografie inedită (a treia, de jos), făcută în perioada Primului război mondial, cetățeanul din imagine fiind un ofițer german sau bulgar… se poate observa că biserica încă nu se afla în posesia ceasului.

   4.Imaginea din volumulul Dobrogea în pragul veacului al XX-lea, de Căpitan M. D. Ionescu, București, 1904, care ne azvârle din nou în misterul nedeslușit al ceasului Bisericii Sf. Gheorghe.

    biserica sf. gheorghe 1917 fara ceas

Tulcea Bulgarian-church-St-George-Tulcha fara ceas

  biserica cu ceas fara ceas

    Nicolae C. Ariton

18 comentarii leave one →
  1. 7 Martie 2016 11:09

    Frumos material,eu am locuit chiar in acest cartier,pe strada Căruțașilor,unde era restaurantul ,,Razem”.La scoala din curtea bisericii a fost învățător bunicul meu (Tanasescu Gheorghe)si a fost elev si fratele meu. Aceasta scoala in anul 1968,se numea scoal Nr.4, si era pentru clasele 1-4.Referitor la ceas, nu am auzit sa fi fost vreun mister…celputin de la preotul care a slujit in aceasta Bisericasi care era o ruda dea mamei mele.din cite stiu eu deci ,restaorarea bisericii s-a facut pur si simplu,pentru ca din cauza timpului,vechimii ,era nevoie de reparatii si consolidare .

  2. 18 Martie 2013 20:42

    Domnul Vali, Sper ca a si meritat chinul!… blogul domnului Ichim e chiar interesant, cu povestile dinsului despre vaporeni, un subiect neabordat pe nici un blog, din cite stiu eu… Merita toata atentia! Numai de bine!

  3. Vali permalink
    15 Martie 2013 13:34

    Vai ce m-ati mai chinuit cu popasuriin(i)viata.com!!!🙂
    Spor la scris!

  4. 13 Martie 2013 11:36

    Domnule arhitect tulcean de departe… În primul rând îmi face o deosebită plăcere să vă răspund, având în vedere că sunteți tulcean, vă aflați departe și suteți și arhitect. Afirmația cu turnul gotic, când vorbim de stilul arhitectonic al turnului Bisericii Bulgărești, am considerat că este cea mai apropiată de stilurile pe care le cunosc, cei drept destul de vag. Dacă este să dezvolt subiectul, de exemplu, nu pot să încadrez în nici un chip turnul din fața Bisericii Grecești din Tulcea, care este complet diferit de cel care discutam. Cu siguranță că aveți dreptate privind mixtul de stiluri în construcția lui, care nu este exclus să se fi construit și în două etape, la distanță consistentă de ani… Cu siguranță însă că panoul cu pricina, de dinaintea ceasului reprezintă un mister care sper ca va fi dezlegat într-un timp cât mai scurt. Multumiri si va mai asteptam cu interventii pe blogul nostru. Numai de bine!

  5. 13 Martie 2013 11:26

    Dragă Anonim, Ne străduim să găsim informații despre Caraorman si intr-un viitor nu foarte indeparat sa publicam un mic articol despre el si despre alte localitati asemanatoare… Numai de bine!

  6. un arhitect tulcean de departe permalink
    13 Martie 2013 9:57

    As indrazni sa adaug cateva lucruri cu voia dvs. Dupa parerea mea, nu cred ca se poate vorbi despre un stil gotic in ceea ce priveste turnul cu ceas despre care se vorbeste. Cred ca mai potrivit ar fi un eclectism specific Tulcei perioadei respective cu elemente de gotic timpuriu (prezenta ceasului ?? , vorbim de stil gotic mai ales cand ne referim la sistemul constructiv) si o anumita zveltete care ne aduce aminte de neoromanic- mai ales partea inferioara. Din imagini indraznesc sa avansez ideea unui sistem constructiv mixt – primele doua nivele imi par zidarie portanta , urmatoarele doua incluzand clopotnita si camera ceasului – pe nivele diferite- structura din lemn, si tencuiala. In ceea ce priveste panoul misterios despre care se aduce vorbire, pot exista cateva optiuni: fie reprezenta un blazon, sau un insemn al celor care au donat banii respectivi ( asta ar fi destul de neobisnuit si de rar – mai ales prin alegerea locatiei – exact la partea superioara turnului – de obicei se folosesc panouri comemorative la intrare ), fie acel panou avea un rol pur temporar in asteptarea instalarii viitoare a ceasului.( varianta posibila ,tinand cont de conditiile istorice si economice, probabil ca ulterior s-a luat hotararea ca sistemul ceasului sa fie extins pe toate cele trei laturi.). Varianta unui ceas minuscul nu cred ca intra in calcul , deoarece si acesta trebuie sa aiba o oarecare marime-proportie pentru a putea fi citit din vecinatate-(ultima imagine pare a sugera asta).

  7. Anonim permalink
    12 Martie 2013 15:04

    despre satul caraorma vreau sa vad daca stiti istoria lui

  8. 10 Martie 2013 19:03

    Mulțumesc pentru aprecieri și trebuie să recunosc că într-o anumită măsură articolele mele sunt de fapt mici lecții neconvenționale despre istoria Tulcei… adică, ne mai jucăm dezlegând un mister, mai învârtim o fotografie până amețim cititorii… mici trucuri de învățător ca să nu se plicitsească elevii… Dacă aceste lucrui fac și plăcere, chiar mă bucură acest lucru, mai ales că șmecheriile de care ziceam mai înainte nu sunt chiar așa ușor de făcut…

  9. 10 Martie 2013 18:59

    Salutare pentru maestrul Tudose Tatu… Domnu Tatu, fiecare intervenție a dvs. este o bucurie și o mică lecție de istorie. Peste ceva timp, voi aduna toate comentariile dvs. la un loc și voi scoate un volum… sigur va avea succes! În rest, ne străduim să finalizăm volumul al doilea la Tulcea, la 1870, care trebuia să se numească inițial Nemaipomentile întâmplări trăite de Nichifor de Carpat… așa dintr-o pasiune bruscă pentru fostul Mitropolit al Tulcii, dar scriind am avut șansa să-l descopăr pe Said Pașa, cel care a vrut să ne bombardeze orașul în 1877, care nu a fost deloc un militar paranoic, ci un fost ziarist!… În final, este pe cale să iasă o frumusețe de carte despre cei doi și mai ales despre tulcenii din acea vreme… Cam atât pentru moment și vă aștept cu alte intervenții…

  10. 10 Martie 2013 18:50

    Dragă Mihaela Cîrdu… CU PLĂCERE… ne străduim să descoperim lucruri interesante despre Tulcea, iar dacă sunt deja cunoscute să le abordăm puțin altfel… eu zic că merge binișor până acum…

  11. 10 Martie 2013 18:47

    Dragă http://www.popasuriiniviata.wordpress.com , mă bucur că articolele blogului sunt pe gustul tau – la fel cum si cele de pe blogul tau sunt pe gustul meu -, și faptul că strădania și munca mea nu sunt chiar în zadar – cu toate că numărul de cititor nu ar fi chiar rău să fie puțin mai mare -… în rest, avem în pregătire o serie de articole brici precum și o carte, volumul 2 la Tulcea, la 1870… să fim noi zdraveni că Tulcea are suficiente mistere de dezlegat!

  12. 10 Martie 2013 18:43

    Dragă Anonim, Mulțumiri pentru apreciere… să vedeți ce urmează?!…

  13. Anonim permalink
    10 Martie 2013 10:32

    D-le profesor, multumim pentru lectiile de „istorie neconventionala” pe care ni le oferiti cu aceste dezvaluiri despre lucrurile mai putin stiute legate de aceste locuri. Va doresc multa sanatate si putere pentru a continua sa ne dezvaluiti alte „mistere”.

  14. Tatu T. permalink
    9 Martie 2013 18:54

    Salutare vechi prieten
    Inca o data felicitari pentru pasiunea ta neostoita de a descoperi orasul vechi. Cu scuzele de rigoare veau sa aduc cateva precizari. La acea vreme, anume razboiul de la 1828-1829 rusii au „acceptat” in imperiul lor, in sudul Basarabiei istorice un numar de 5000 de familii de bulgari. 30 000 de suflete! De fapt i-a deportat din Balcani. Cu voie sau fara voie, cert este ca le-a oferit conditii fiscale excelente pentru acele vremuri. Cu acesti oameni s-a distrus componenta etnica a celor trei judete cunoscute ulterior sub numele de Cahul, Ismail si Bolgrad de la 1856 pana la 1878. Asa au aparut satele bulgaresti. Cert este ca peste o vreme, parte din locuitori de diverse nationalitati au inceput sa treaca inapoi fluviul din varii motive. Majoritatea nemultumiti de administratia rusa. Este si cazul bulgarilor, dar si cazul unor mai vechi colonisti cum ar fi cei germani, colonizati tot in sudul zonei de care am vorbit dupa 1812.
    In privinta turlelor bisericii bulgaresti am a face o precizare. Crestinilor din Imperiul Otoman le era interzis prin lege si datorita clerului otoman, a ridica biserici care sa depaseasca in inaltime moscheile turcesti. Din acest motiv s-a ridicat deabia dupa 1877 turlele respectivului lacas.
    In sfarsit ultima interventie. Kaza in terminologia turceasca definea un anume teritoriu dependent de o localitate de resedinta, un „judet” pe turceste. Ion Ionescu de la Brad la 1850 in excursia sa agricola si in corespondenta cu Ion Ghika, viitor bei de Samos, prezinta in extenso situatia atat a Dobrogei cat si a comunitatilor traitoare acolo, ocupandu-se pe larg de romanii salasluiti fie din imprejurimile Sibiului, Brasovului, Codlei, fie de cei refugiati datorita fiscalitatii din Moldova si Valahia.
    La 1850 populatia majoritara in cazaua Tulcei era formata din romani, dupa cum o arata statistica sa.
    Mult succes in travaliul tau neobosit.
    Te imbratisez
    Tudose Tatu

  15. CÎRDU MIHAELA permalink
    9 Martie 2013 11:51

    MULTUMIM!

  16. 9 Martie 2013 11:27

    Suprapui imaginea orasului nostru stiut de noi toti pana in cele mai mici amanunte, cu o alta Tulce nestiuta, pierduta, plina de mister si surprize. Ma faci sa simt nu misterul istoriei, ci misterul unei alte lumi paralele cu a noastra. Imaginile rare si interesante pe care ni le prezinti cu vechiul nostru targ, sunt imaginile atat de familiare inaintasilor nostri dragi si disparuti acum, pe care la vremea cand incercau sa ni le prezente stramoseste prin viu grai, nu aveam urechi sa le auzim si nici imaginatie sa ni le inchipuim.

  17. Anonim permalink
    9 Martie 2013 11:09

    Ce dezvaluiri superbe, multumim!

Trackbacks

  1. Biserica cu ceas |

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: