Skip to content

Tulcea între frig și friguri…

26 Martie 2013

   tulcea vapor inghetat

   Cu multă vreme în urmă, cam în acestă perioadă a anului, soseau la Tulcea primele semne de primăvară… ca și acum🙂. În primul rând, se dezgheța Dunărea, care rar se întâmpla an să nu înghețe bocnă, astfel, în 1863, deci acum 150 de ani, frumosul nostru fluviu a înghețat în primele zile ale lui decembrie și a rămas în această stare de agregare fizică timp de 59 de zile, până spre sfârșitul lui februarie. În 1913, acum fix 100 de ani, Dunărea a fost înghețată doar 12 zile, începând cu luna februarie. Dar trebuie să luăm în seamă și ani, cum a fost în 1880, când Dunărea a fost oglindă de gheață timp de 101 zile, până la sfârșitul lunii martie.

   După dezghețul Dunării, urma o perioadă de grație pentru tulceni, poate singura din întreg anul în care puteau să se bucure viață în frumosul lor oraș. Aceasta în cazul în care nu erau inundații prea mari, care să le strice viața și în această perioadă de timp. Cum spuneam, dacă aveau șansa să nu fie indundații, în lunile aprilie și mai, cu aproximație, temperatura era cum nu se poate mai plăcută, totul devenea verde și frumos, pescarii puteau ieși la pescuit și navele circulau în susul și josul Dunării, cu voioșie.

   Din luna iunie, poate chiar după jumătatea lunii mai, lucrurile începeau să se complice și viața să devină din ce în ce mai grea. O dată cu venirea căldurii, apăreau țânțarii și împreună cu ei și primele tremurături printre tulceni. Acestea nu erau din cauza nopților friguroase sau de emoție în fața frumuseții orașului și a Dunării, cauza era paludismul (malaria) sau cum numeau tulcenii această boală, frigurile. Această maladie lovea mai ales copiii și femeile însărcinate, dar și pe toți ceilalți care aveau organismul slăbit după anumite suferințe sau o iarnă grea și o alimentație proastă. Se manifesta prin tremurături puternice și temperatură, față galbenă ca ceara, simptome care puteu dura câteva zile sau câta săptămâni, uneori provocând moartea.

   De friguri (malarie) suferea Europa și întreaga lume de sute, chiar mii de ani, tot timpul crezându-se că această boală este provocată de aerul rău mirositor produs de malștini și mizerie, motiv pentru care francezii au inventat parfumul pentru a se proteja de aerul ce-i putea îmbolnăvi. Tulcenii inventaseră un fel de plasă împletită din păr de cal, pe care o foloseau ca polog peste patul în care dormeau pentru a-i proteja de țânțari. Nu știm dacă aveau vre-o bănuială că frigurile erau produse de înțepătura de țânțar, pentru că abia pe la 1880 medicii au descoperit că vectorul transmisiei malariei era femela țânțarului anofel (pentru că la fel ca la toți țânțarii, femele sunt cele care se hrănesc cu sânge, în timp de masculii, ca niște adevărați poeți, se hrănesc doar cu polen).

   Ce este cel mai ciudat este faptul că în timp ce tulcenii tremurau din toate încheiturile, leacul împotriva malariei se descoperise de aproape 200 de ani, fiind un extras din scoarța unui copac din America latină, chinina. Începând de prin 1830, chiar se fabrica în cantități industriale, dar probabil era destul de scumpă pentru bieții tulceni. Cu siguranță însă, angajații Comisiei Europene a Dunării, diplomații, funcționarii și negustori cu stare își cumpărau chinina din farmaciile tulcene, sau veneau cu ea la pachet, pentru a se feri de paludism. Se spunea că folosirea ei în mod regulat afecta auzul, dar acestea erau afirmații neconfirmate.

   Leacul frigurilor a sosit la Tulcea, total și de adevăratelea, o dată cu aducerea speciei de crap care se hrănește cu larvele țânțarului anofel, făcându-l în câțiva ani să devină istorie pe meleagurile noastre. De atunci, tulcenii mai tremură doar de frig și emoții puternice la vre-un meci de fotbal sau alegeri electorale. De friguri, nici vorbă, doar cuvinte în acest articol.

   1. imaginea de sus este o fotografie inedită, pentru prima dată publicată pe un site tulcean, și este un vapor prins între ghețurile unei Dunări înfrigurate, pe la 1900.

  2. imagine de jos este strada Elisabeta din Tulcea anilor 1900, în care se paote vedea drogueria Emil Popp, unde, probabil se putea cumpăra pe lângă alte leacuri și chinină împotriva frigurilor, fotografia este, de asemenea inedită, cu toate că ilustrate asemănătoare există deja.

   Nicolae C. Ariton

tulcea str elisabeta dogheria emil popp

One Comment leave one →
  1. 26 Martie 2013 19:35

    Reblogged this on imaginecontinua and commented:
    IERNILE DE ALTADATA

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: