Skip to content

Frăția monumentelor tulcene…

16 Iunie 2013

monumente

    În timp ce scriam ultimile articole pentru misterele dunării, am constatat cu uimire cât de mult seamănă Monumentul de Independență și cel din curtea Bisericii Sf. Nicolae, bineînțeles, păstrând proporțiile, deoarece primul măsoară 22 de metri, în timp ce al doilea, doar 4. Asemănarea fiind însă mai mult decât frapantă, am purces la aflarea mai multor amănunte, eventual dacă se poate vorbi chiar de un plagiat.

  Primul, dintre cele două, la care a început realizarea, a fost Monumentul de Independență, începând cu luna octombrie 1879, când Regele Carol I pune piatra de temelie a acestuia. Proiectul realizării este atribuit sculptorului Georgio (George) Vasilescu, absolvent al Școlii de Arte și Meserii din Craiova și a Academiei de Arte Frumoase din Veneția. S-ar părea că în 1898, Monumentul era aproape gata, dar sculptorul se stinge din viață, în luna noiembrie, lucrările fiind preluate de Constantin Bălăcescu, iar inaugurarea oficială a monumentului are loc în data de 2 mai 1904. Deci, aproape 25 de ani de frământări pentru realizarea frumosului monument, din care, din nefericire, nu se mai păstrează aproape nimic din realizarea originală. Obeliscul și postamentul au fost dinamita-te și distruse complet în Primul Război Mondial, de către armatele de ocupație, iar cele două statui din bronz, luate ca pradă de război de aceiași cuceritori vremelnici.

monumentul distrus

   Monumentul din curtea bisericii Sf. Nicolae a fost realizat în anul 1894, fără să știm când a fost el comandat inițial, probabil însă cu aproximativ 1 an mai devreme. La baza monumentului se află inscripționat D.L.&N. Renieris, motiv suficient pentru a ne convinge să facem câteva cercetări privind identitatea acestui sculptor. Astfel, am aflat că acesta era de origine greacă, mai precis din insula Tinos, arhipelagul Cicladelor, din Marea Egee, în nordul acestei insule fiind cariere mari de marmură și unde familii întregi, de zeci de generații, se ocupau cu sculptura acesteia. Numele întreg al acestui artist este Nicolas P. Renieris și era stabilit la Galați, atunci când a primit comanda realizării acestui monument, fiind originar din localitatea Pygros, Tinos, născut în 1856 și decedat în 1910, la Galați.

DSCN2212

  Revenim însă la subiectul acestui articol, respectiv asemănarea dintre cele două monumente, realizate unul de un oltean, George(io) Vasilescu și altul de un grec Nicolas P. Renieris Cu siguranță că nu poate fi vorba despre un plagiat, ci mai degrabă de o comandă în care monumentul din incinta Biserici Sf. Nicolae trebuia să fie asemănător cu cel al Independenței, pe care tulcenii tot așteptau să fie finalizat. Astfel, după aproape 15 ani de așteptare a ridicării marelui monument de pe Dealul Hora, cetățenii urbei, dornici să fie martori la dezvelirea unui monument – dacă nu la fel de impozant, cel puțin asemănător ca formă – participă cu entuziasm la dezvelirea, în 1894, a obeliscului din curtea Bisericii Sf. Nicolae, care marca locul unde se ridicase prima bisericuță, de lemn, românească, din Tulcea și care fusese demolată atât de dramatic, de proprii enoriași, în 8 noiembrie 1878 (vezi articolele dedicate Bisericii Sf. Nicolae). Câțiva ani mai târziu, în luna mai 1904, Regele Carol I, alături de Regina Maria, inaugurează și Monumentul de Independență, după 25 de ani de așteptare. Din nefericire, mulți dintre tulcenii, martori ai evenimentelor Războiului de Independență, nu mai existau. Unii plecaseră dintre cei vii, alții – mai ales, turci, tătari, cerchezi – părăsiseră orașul, spre alte zări. În urma tuturor, se ridică falnic un monument impozant – cu o replică în miniatură în curtea Bisericii Sf. Nicolae – martor tăcut al unor vremuri, demult apuse.

  1. fotografia de la începutul articolului reprezintă Monumentul de Independență (stânga) și monumentul din curtea Bisericii Sf. Nicolae (dreapta), alăturarea lor încercând să sublinieze asemănarea celor două opere de artă;

   2. a doua fotografie prezintă semnătura sculptorului greco-gălățean Nicolas P. Renieris, de pe soclul obeliscului din curtea Bisericii Sf. Nicolae;

   3. ultima fotografie, de jos, este realizată după plecarea armatelor ce au ocupat Tulcea în perioada Primului Război mondial, se poate observa cum din vechiul monument nu a mai rămas aproape nimic.

Nicolae C. Ariton

2 comentarii leave one →
  1. 18 Iunie 2013 20:56

    Pentru cuparatoarea profesionista… eu zic ca probabil asa erau regulile gramaticale atunci cind a fost publicata fotografia de cei de la DJTAN🙂

  2. 17 Iunie 2013 21:04

    DJ Tan se pricepe probabil doar la muzica, pentru ca la capitolul ortografie sta mai prost: „v-a fi refacut” 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: