Skip to content

TULCEA, la 1870, vol. 2 – PREFAȚĂ

7 Iulie 2013

Tulcea, la 1870, vol. 2, coperta 1 si 4  2013 tipografie_Page_1

   Istoria zbuciumată a unui frumos oraș, cum este Tulcea, poate să joace uneori feste unui scriitor dornic să scrie despre acesta. În mod special, când intenționează să scrie un roman de aventuri cu narațiunea petrecându-se pe la 1870, adică în termeni tehnici (scriitoricești), un thriller istoric. Autorul, pritocind la documentarea de rigoare a romanului, descoperă cu uimire că povestea sa închipuită este doar o palidă încercare literară pe lângă întâmplările adevărate, pline de aventură și mister, prin care a trecut Tulcea noastră și tulcenii, care au locuit-o în acele vremuri.

  Ce poți oare să imaginezi, ca scriitor, despre un oraș, încât să depășească, în dramatism și tensiune, amenințarea distrugerii orașului cu tunurile aflate pe flota dunăreană de război otomană, ancorată în rada portului Tulcei și care aștepta doar ordinul mutesarifului (guvernatorului) Said Pașa, în luna aprilie 1877? Și când toată lumea a respirat ușurată că impasul a fost trecut și mutesariful, atins de paranoia, demis, o hoardă de cerchezi atacă orașul și îl devastează?

  Ce personaje poate să creioneze un scriitor tulcean, atunci când dorește să-i așeze lângă personalități reale, așa cum au fost Nifon Bălășescu, Ismail Bey sau Charles Hartley (vezi volumul Tulcea, la 1870 – Povestea adevărată a lui Nifon Bălășescu, Ismail Bey și Charles Hartley, 2012) a căror viață a fost un adevărat tumult de aventuri, mister și romantism?

  Așadar, viața de scriitor tulcean, ce dorește să se inspire din trecutul aventuros al orașului este nemaipomenit de grea. Aproape de fiecare dată, descoperă cu uimire personaje și întâmplări tulcene, care lovesc ca un uragan  imaginația de scriitor. Același lucru mi s-a întâmplat și mie, chiar de mai multe ori, ultimul personaj pe care l-am descoperit și față de care am făcut o pasiune fulgerătoare și iremediabilă fiind Nichifor de Carpat. 

   Nicolae C. Ariton

   Notă: Coperta cărții are ca imagine de fond tabloul Hanging of Patriarch Gregory V, pictor Peter von Hess, secolul al XIX-lea, și care surprinde tragicul destin al Patriarhului de la Constantinopol, Grigorie al V-lea, pe care otomanii l-au considerat că se află în umbra declanșării Războiului de Independență a grecilor, din 1821, și l-au spânzurat de ușa Patriarhiei, corpul fără viață fiind purtat prin Constantinopol și, apoi, aruncat în apele Bosforului. Martiratul acestui Patriarh seamănă, în unele privințe, cu cel pe care l-a avut Nichifor de Carpat la Tulcea.

Hanging of Patriarch Gregory V

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: