Skip to content

Povestea piroscafului bătrân

22 August 2013

   arpad1  Povestea noastră începe, sau se sfârșește, în noaptea de joi spre vineri, 14-15 februarie 1885, așa cum ne spune ziarul România Liberă din data de joi, 20 februarie 1885… Vaporul ÁRPÁD, ancorat în portul Tulcea, în noaptea de joi spre vineri fiind lovit de un sloi sau buștean ce venea pe Dunăre, s-a găurit și apa intrând înăuntru lesne s-ar fi scufundat, dacă, din fericire, un impiegat ce dormea într-o cameră vecină n-ar fi fost deșteptat de zgomotul căderii apei. Delta, care relatează această întâmplare, roagă pe onor companie danubiană „a scoate din serviciu acest veteran vas, care este dintâi vapor ce a pus pe Dunăre compania de navigație și care după atât îndelung timp a ajuns neapărat în starea de a se sparge la lovitura unui sloiu.” Citind această veste, atât de interesantă, am purces la aflarea mai multor detalii despre bătrânul vapor Arpad, ce trist stătea în portul Tulcei așteptând să fie scos din serviciu. Și iată ce am aflat.

   Arpad a fost prima navă construită de compania Donaudampfschiffahrtsgesellschaft (DDSG), în șantierele austro-ungare Óbuda, în anul 1836. Ne aducem aminte că DDSG, înființată în 1829 de 2 englezi, avea să facă primele călătorii pe Dunărea de Jos, ajungând și pe la Tulcea, începând cu 1834. Arpad era un piroscaf de vis pentru anul 1836, având corpul construit din lemn și cu motoare cu aburi, engleze, străbătând distanța dintre Bratislava și Budapesta în mai puțin de 24 de ore, ceea ce reprezenta un fel de record european al timpurilor. Piroscaful avea 56 de metri lungime și 14 lățime, în zona zbaturilor, care asigurau propulsia navei. Avea un deplasament de 285 de tone și DDSG se lăuda că putea lua la bord 400 de călători ceea ce pare ușor exagerat, dar totul era posibil la vremurile respective. Nu știm din ce motive, în 1844, nava este reabilitată, cu modificări importante. Unul din momentele sale de glorie a fost călătoria din 17 aprilie 1879, cu Regele Carol I, la bord, însoțit de Prințul moștenitor al Suediei. Cu această ocazie, au vizitat Galațiul, au urmărit o piesă de teatru susținută de o trupă de teatru aflată în turneu și au locuit în casele unui grec bogat din oraș. Aproape 50 de ani de călătorii pe Dunăre și Marea Neagră însemna foarte mult însă pentru o navă cu corpul construit din lemn, chiar dacă acesta era stejar, probabil, din pădurile Transilvaniei. Cu toate acestea, bătrânul piroscaf Arpad nu a fost scos din serviciu, așa cum cereau unele voci. A continuat să navigheze încă un sfert de veac, având un sfârșit glorios, în timpul Primului război mondial, când a fost scufundat. Aceasta a fost povestea piroscafului Arpad, ce era să piară la Tulcea, în februarie 1885, fiind salvat de un matelot vigilent, dispărând glorios, în valurile Dunării, în timpul Primului război mondial.

Nicolae C. Ariton

  1. prima imagine, de sus, este singura, sigură, că reprezintă piroscaful Arpad, provine de pe siteul DDSG-ului

  2. a doua imagine, de jos, reprezintă o fotografie, destul de neclară, pe care se poate vedea inscripționat Arpad, silueta este însă complet diferită și nu este exclus să fie vorba despre un alt Arpad, având în vedere că de-a lungul timpului au fost mai multe nave cu acest nume

  3. a treia imagine, de jos, este tot o posibilă imagine a piroscafului Arpad, nu se poate vedea numele dar silueta este foarte asemănătoare

  4. a patra și a cincea imagine sunt o marcă poștală maghiară și o efigie cu piroscaful Arpad, de data aceasta, sigur, fiind vorba despre bătrâna noastră navă.

  5. a șasea și a șaptea imagine sunt copii din ziarul România Liberă, din 20.02.1885, de unde am preluat informațiia cu accidentul lui Arpad

   6. o parte din informații au fost preluate de pe http://valuriledunarii.blogspot.ro, motiv de mulțumire autorului.

hajo878a

arpad posibil

457_001

hajo836d

ScreenHunter_20 Aug. 20 23.33 ScreenHunter_21 Aug. 20 23.33

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: