Skip to content

Misterul decorațiilor doctorului Carol Davila

17 Martie 2014

???????????????????????????????

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data de 18.03.2014

      Articol scris în urma unei discuții, mai vechi, cu domnul Aurel Stănică

     Monumentul de Independență din Tulcea, de pe Colnicul Hora, este atât de măreț încât îți dă impresia că ar fi ultimul loc tulcean care ar putea ascunde niscaiva mistere. Povestea realizării lui este însă atât de complexă și întortocheată încât merită să fie povestită în detaliu într-un volum întreg. Până la o întreprindere atât de anevoioasă, ne vom mulțumi doar cu istorisirea poveștii decorațiilor marelui medic, care a fost Carol Davila, cum au fost acestea depuse alături de piatra de temelie a falnicului monument tulcean, căutate, după 100 de ani şi nedescoperite.

carol-davila-1

    La aproape un an de la intrarea Armatei române în Dobrogea și venirea acesteia la Tulcea, sosea în prea frumosul nostru oraș și Principele Carol I (avea să fie numit Rege în anul 1881), în ziua de marți, 16 octombrie, 1879, sub auspicii nu prea grozave. Condițiile meteo erau atât de potrivnice, încât puțin a lipsit ca plecarea de la Brăila, la bordul piroscafului Arpad, să fie anulată. Delegația princiară avea să sosească la Tulcea sub rafale de ploaie și vânt, care n-au contenit nici o clipă, pe întreaga perioadă a vizitei. Cu tot timpul potrivnic, Carol I se deplasează spre Colnicul Hora și sub un adevărat Potop, pune piatra de temelie a Monumentului de Independență, iar doctorul Carol Davila, într-un gest emoționant își așează propriile decorații alături de aceasta. Au trebuit să treacă 25 de ani, ca monumentul să fie și ridicat şi tot Carol I, în 1904, să-l inaugureze. În februarie, 1917, monumentul este distrus, prin dinamitare, de armatele de ocupație, care rechiziționează statuile din bronz, care încadrau obeliscul, topindu-le undeva prin Bulgaria. Prin 1935, Monumentul este refăcut parțial, din lipsă de fonduri, fiind refăcut doar obeliscul, din beton şi placat cu plăci de marmură.

  Povestea noastră devine interesantă însă abia din anul 1977, cu ocazia lucrărilor de reabilitare a Monumentului de Independență, la aniversarea a 100 de ani de la Războiul de Independență, care urma să fie sărbătorită cu mult fast comunist. Pentru acestea a fost alocată suma de 60 de milioane lei, echivalentul a 30 de scări de bloc, cu 4 etaje și 20 de apartamente, un adevărat mini cartier. Din acești bani monumentul trebuia refăcut, construite cele două statui uriașe, de bronz și amenajată întreaga zonă. Profitând de ocazie, un grup de arheologi tulceni au început să efectueze săpături, ştiindu-se că de-a lungul timpurilor, zona a fost locaţia mai multor culturi. Un alt obiectiv a fost acela de a descoperi decorațiile celebrului medic și general de origine franceză, reformatorul sistemului sanitar românesc. Arheologii au reuşit să descopere două complexe arheologice, dar nici o urmă din decoraţiile lui Davila!

3

   După aproape 35 de ani de la aceste întâmplări, haideți să încercăm o explicaţie în nereuşita descoperirii decorațiilor cu pricina. Atunci când s-a aşezat piatra de temelie, nu exista nici cea mai mică idee privind forma şi dimensiunile viitorului monument. Se spune că ideea amplasării acestuia pe Colnicul Hora i-a aparţinut personal lui Carol I, dar luând în considerare starea timpului şi faptul că nu se vedea aproape nimic la o distanţă de 100 de metri, afirmaţia respectivă este discutabilă. Tot din cauza vremii, numeroasa delegaţie , care a ajuns destul de greu până la baza dealului viitorului monument, s-a oprit pe tăpşanul de la baza colnicului, pe locul în care se organizau horele din zilele de sărbătoare, de unde a venit şi numele acestuia de Hora-Tepe (Dealul Horei). Nici gând să meargă cineva în vârful dealului, unde vântul şuiera necruţător printre palele a trei mori de vânt, de unde provenea şi a doua denumire a colinei, respectiv dealul La trei mori. Aici, la un adăpost precar în calea vântului şi mai puţin a ploii, s-a desfăşurat ceremonia de punere a pietrei de temelie şi, implicit a decoraţiilor generalului doctor Carol Davila. Construirea efectivă a monumentului a fost însă demarată abia în 1897, prefectul Tulcei, poetul Ion Neniţescu însărcinându-l cu această dificilă misiune pe sculptorul Georgio Vasilescu, care primeşte şi libertatea totală de creaţie. Acesta face o adevărată pasiune pentru vârful Colnicului Hora, unde solicită în mod expres, în bună înţelegere cu Prefectul, amplasarea Monumentului, chiar pe locaţia uneia din morile de vânt, proprietate a unui lipovean, pe nume Haralşca (după alte surse, bulgar). Această schimbare radicală de amplasament, în urma hotărârii celor doi principali ctitori ai Monumentului de Independenţă tulcean, a făcut ca cercetările echipei de arheologi, din anul 1977, să se încheie cu un eşec.

1

    Cam aceasta ar fi povestea misterului decoraţiilor generalului-doctor Carol Davila, aşezate, cu patriotism, de acesta alături de piatra de temelie a Monumentului de Independenţă din Tulcea. Cât priveşte soarta lor, încheiem cu un mic citat dintr-un e-mail a cercetătorului arheolog Aurel Stănică: Sticla cu documentul şi decorațiile se afla la loc sigur :). Cineva trebuie sa rezolve misterul ;)!

  imaginea 1 – un crop din fotografia statuii lui Carol Davila, amplasată în faţa Facultății de Medicină din Bucureşti, se pot distinge decoraţiile care constituie subiectul articolului nostru;

  imaginea 2 – un portret al doctorului Carol Davila, cu decorațiile prezentate în toată splendoarea lor;

  imaginea 3 – Monumnetul de Independenţă, din Tulcea, o ilustrată din anii 1970, înainte de lucrările ample de reabilitare din anul 1977, se poate observa lipsa statuilor;

  imaginea 4 – O ilustrată din anii 1905, cu posibilul loc iniţial al monumentului, undeva în preajma foişorului, ca ipoteză…

  imaginea 5 – o ilustrată cu Monumentul de Independenţă, din perioada 1905-1906, varianta originală, distrus complet în februarie 1917.

   Nicolae C. Ariton

monumentul

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: