Skip to content

Și statuile mor…

7 Aprilie 2014

??????????


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data de 08.04.2014

În frumosul nostru oraș există un monument care nu numai că nu intrigă pe nimeni, dar reușește să treacă mai mult decât neobservat, fiind de-a dreptul invizibil. Aproape profitând de această stare de fapt, monumentul respectiv (unii tulceni sunt dispuși să pună rămășag că nici nu ar fi vorba despre un monument) se află situat într-o poziție super centrală, lucru care nu-l împiedică cu nimic să-și ducă existența incognito, într-o lume din ce în ce mai agitată. Dar să purcedem sistematic în acest modest studiu de caz.

Vis a vis de Poștă – care nu mai este poștă -, se află un parc, numit generic Parcul TAVS și care conține, în partea dinspre Hotelul Egreta, monumentul în cauză, alcătuit dintr-o cupă de beton, de culoare galbenă şi verde,  pe un soclu din bucăți de roci de granit.  Ciudata combinație artistică pare a nu avea nici o noimă și chiar așa și este! Cele două piese componente sunt de fapt două elemente complet diferite, la momentul întruchipării lor inițiale, nimeni negânditu-se că ar putea ajunge într-un corp comun. Soclul din roci masive de granit s-ar părea că provin din piedestalul statuii lui Mircea cel Bătrân, care a fost realizată în anul 1904 și amplasată în sensul giratoriu de la Hotelul Delta, cam pe locul fântânii arteziene de astăzi. În luna februarie, 1917, Armata de ocupație a Tulcei a rechiziționat statuia voievodului, turnată în bronz (care a fost topită undeva prin Bulgaria), și a dinamitat soclul.


mircea cel batrin statuie 1905


Ulterior, tulcenii au încercat de mai multe ori să refacă statuia, lucru pe care l-au reușit abia în anul 2002, ulterior, replica acesteia fiind amplasată în fața Gării. Nu știm exact cum s-au petrecut faptele care au dus la deplasarea a ceea ce a mai rămas din soclul inițial al statuii în parcul cu pricina, probabil în ideea așteptării refacerii acesteia și completarea ansamblului inițial. Misterioasa cupă de beton galben-verzuie, care tronează pe piedestalul din piatră de granit, s-a născut, dacă putem să ne exprimăm așa, cam cu 50 de ani mai târziu, fiind dintr-o serie de 10-15 piese identice și montate în noul parc construit în fața Bisericii cu Ceas (Sf. Gheorghe) în perioada anilor 1955.


parcul leningrad piata noua, vazut din biserica ruseasca


Spațiul respectiv a fost de-a lungul timpului când parc, când piață civică, când obor de animale, redevenind, definitiv parc, cu denumirea de Leningrad, în anii 1950, când a fost pricopsit cu obiectele de care discutăm. Piesele arhitectonice, gândite să înfrumuseţeze acest parc, erau aceste cupe, menite să simbolizeze bunăstarea și abundența materială (sau materialist-dialectică) a noii orânduiri care se instalase la Tulcea și în restul țării, cu amabilitatea vecinilor de dincolo de Dunăre. Nu ştim precis, dar cel puţin una dintre cupe (nu este exclus să fie chiar cea din parcul TAVS) a fost o mini fântână arteziană, aşa cum se poate observa în fotografie de mai jos, amplasată în mijlocul unui bazin, cu apă (la data fotografierii, fără apă, din motive de anotimp, probabil).


parcul leningrad piata noua cu 2 cupe beton


Cum parcul respectiv se întindea până în dreptul Bisericii Ruseşti (strada Slt. Gavrilov Corneliu, fostă 23 August, fostă Regina Elisabeta), la un moment dat, atunci când s-a început amenajarea Pieții Noi, parcul respectiv a căzut victimă noului plan de sistematizare, în anul 1968, fiind micșorat în dimensiuni iar frumoasele cupe ale abundenței (care nu-și mai aveau rostul!) au fost îndepărtate. Acum, dacă este să fim corecţi din punct de vedere cronologic şi istoric, zona respectivă a trecut, de fapt, prin 3 schimbări radicale. Prima, a fost cea din perioada 1950, când a fost amenajat Parcul Leningrad, aşa cum se poate vedea din fotografiile de mai jos. A doua schimbare a fost în 1968, când parcul a fost scurtat, fiind amenajată prima formă a Pieţii Noi. A treia schimbare din anii 1975, când zona este complet sistematizată, Parcul micşorat cam la jumătate din dimensiunile iniţiale şi Piaţa nouă amenajată după forma actuală.


amenajarea parcului Leningrad piata noua


Sincer, nu ştim exact când au fost îndepărtate cupele, bănuim însă că acest lucru s-a întâmplat în etapa a III-a. O minte luminată (fără să-i cunoaștem deocamdată identitatea), probabil unul din arhitecții sistematizării orașului, a luat cele două vestigii, respectiv soclul și cupa, așezându-le cu grijă în Parcul TAVS, fără să facă prea mult zgomot deoarece erau simbolurile a două orânduiri politice trecute și care nu mai erau iubite de nimeni, sau aproape. Dacă este să dezvoltăm această idee, poate că personajul în cauză s-a gândit că aşezând împreună cele două simboluri atât de diferite, a reuşit o împăcare între cele două orânduiri. Sau poate, s-a gândit că oricare din ele va reveni la putere, la un moment dat, monumentul hibrid va rezista, graţie celor două componente. Mare mister, trebuie să recunoaşteţi! Încheiem cu o revenire la titlul articolului de faţă… Şi statuile mor… Nu-i aşa?

imaginea 1 – fotografie actuală a monumentului în discuţie;

imaginea 2 – ilustrată din perioada anilor 1910, cu statuia Mircea cel Bătrân, amplasată în Piaţa Mircea (actuala fântână arteziană de la hotel Delta), o parte din soclul din roci de granit, regăsindu-se în piedestalul monumnetului din parcul TAVS;

imaginea 3 – o fotografie din anii 1950, cu parcul Leningrad, strămoşul parcului Piaţa Nouă, colecția ICEM;

imaginea 4 – o fotografie a parcului Leningrad, în care am încercuit 2 exemplare din cupele abundenţei, colecția ICEM;

imaginea 5 – o fotografie din anii 1950, în timpul lucrărilor de amenajare a Parcului Leningrad, colecția ICEM .

Nicolae C. Ariton

mistereledunarii.ro

 

 

 

 

 
Anunțuri
8 comentarii leave one →
  1. 28 Aprilie 2014 19:56

    Pentru http://www.succesulpe.wordpress.com … Mulţumesc frumos! Ne străduim, mai departe! Numai de bine!

  2. 20 Aprilie 2014 22:07

    Multa munca si studiu al arhivelor dar si atat de frumoase povesti adevarate. Multumim !

  3. 10 Aprilie 2014 13:15

    Pentru doamna Magda… Multumim pentru amanunte… auzisem de ceva discutii aprinse! Numai de bine!

  4. 10 Aprilie 2014 13:14

    Pentru d. Vali… Si el si eu 🙂

  5. 10 Aprilie 2014 13:13

    Pentru Valentina… S-ar parea ca zilele acestea voi avea sansa unei discutii cu realizatorul cupelor… In alta ordine de idei, cred ca voi ticlui un articol despre monomgrama din curtea bisercii cu ceas. Multumesc de pont!

  6. Valentina permalink
    8 Aprilie 2014 11:48

    Intr-adevar, cupa din parcul care se afla acum vis-a-vis de prefectura era fantana arteziana, imi aduc aminte cand eram mica si ma ajucam acolo.
    Intr-un colt mai erau niste tobogane mici din beton, sub forma de delfini (mai erau vre-o 3 in parcul Ciuperca, insa imi era frica sa ma dau in ele, aveam senzatia ca o sa cad in apa) si niste caluti tot de beton, cu seile din lemn.Ce vremuri!

  7. Vali permalink
    7 Aprilie 2014 19:54

    „Mester carpaciu” 🙂

  8. magda antoniu permalink
    7 Aprilie 2014 18:32

    Nu este niciun mister. Din pacate, oficialitatile tulcene refuza sa-l aseze pe Mircea. fiindca arata spre Ismail.Si statuia lui Jalea trebuia plasata lateral si conducerea PCR nu a vrut ca directia sa fie spre URSS(am fost martora disputei)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: