Skip to content

Tulcea, 15-17 octombrie 1879… Ploaie torențială

23 Iunie 2014

2


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 24.06.2014

Pentru că tot veni vorba, în articolul de data trecută, despre Cetatea Tulcei, situată când pe Colnicul Hora (Dealul Monumentului), când pe Stânca Tulcei, astăzi, vom discuta despre Monumentul de Independenţă. Povestea acestuia are mai  multe mistere decât  ne putem închipui. De la punerea pietrei de temelie și până la dezvelirea sa, în aproape 23 de ani, tot felul de întâmplări, care de care mai interesante, s-au țesut în  jurul  impozantului  monument. Cum acestea sunt prea multe pentru un singur articol, astăzi vom zăbovi doar asupra celor întâmplate în zilele de 15-17 octombrie, 1879, când Regele Carol I (pe atunci doar Prinț, Rege avea să fie numit în  1881),  a sosit la Tulcea, în prima sa vizită în Dobrogea, după anexarea acesteia în urma Războiului de Independență, din 1877-1878.

De atunci, s-au scurs  135 de ani, motiv suficient ca cele  întâmplate cu adevărat să se uite sau să fie răstălmăcite.  În rândurile de mai jos, filmul vizitei  la Tulcea, în zilele de 15-17 octombrie 1879, realizat chiar de Regele Carol  I, desprins din jurnalul său personal, redactat în limba germană. Jurnalul este extrem de succint, scris de un adevărat neamț, fiind redactat la persoana a treia, ca un simplu martor ocular a celor petrecute, într-o tehnică scriitoricească impusă, probabil capetelor încoronate (citatele sunt din jurnalul în cauză).

Vizita Regelui Carol începe la Brăila, din ziua de 14 octombrie. Timpul este atât de rău – plouă torențial – încât prințul este sfătuit să nu-și continue călătoria. În dimineața zilei de 15 octombrie, Carol I  acordă mai multe audiențe și cu toate sfaturile de a renunța la călătoria la Tulcea, se îmbarcă alături de o delegație importantă la bordul bastimentului Arpad, care aparținea societății  austriece de navigație  DDSG.


arpad1


La Isaccea …situat în mod pitoresc în josul unor ruini vechi și unde primește o deputațiune de turci și tătari. Călătoria continuă liniștită până când piroscaful Arpad ajunge în orașul nostru.  …Tulcea se întinde în amfiteatru pe înălțimile de pe malul Dunărei și, cu numeroase le lui moschee și minarete precum și cu arhitectura turcească a caselor, face o impresie  întru  totul orientală. El se prezintă însă foarte frumos în găteala-i de steaguri și ghirlande cu care locuitorii l-au împodobit. Astăzi, ca urmași a tulcenilor de la 1879, trebuie să recunoaștem că nu prea recunoaștem orașul din descrierea Domnitorului Carol I, pe care îl consideram la acei ani destul de modern după dezvoltarea adusă de Comisia Europeană a Dunării și importanța administrativă impusă de otomani prin numirea Tulcei, capitală de sangeac. Primirea pe care noul copil al țării o fac prințului lor este cu adevărat frumoasă și entuziastă. După prezentarea autorităților, vin deputațiunile tuturor elementelor din care se compune populația Dobrogei, turci, bulgari și lipoveni, spre a aduce omagii domnitorului lor. Istoria locală a reținut detaliul în  care regele a fost purtat cu trăsura familiei Ellman și găzduit în casele acestuia. Aici trebuie specificat că această casă era deja în posesia oficialităților române, clădirea fiind închiriată,  cumpărată sau dăruită românilor de Avram Ellman, clădire care chiar dacă va funcționa zeci de ani ca prefectură, va rămâne în memoria tulcenilor ca și casele Ellman (se afla pe strada Babadag și a fost demolată în anii 70). Prințul descinde în casa unde locuiește prefectul Gh. Ghica și unde este salutat de doamnele societății de acolo. De aici telegrafiază principesei pentru ca să ia și dânsa parte cu gândul la prima lui călătorie prin noua provincie a țărei. Seara se dă un mare prânz de 60 de tacâmuri… Mai târziu, cu toată ploaia, se fac iluminații și se dau focuri de artificii. Ziua de 16 octombrie 1879, … Prințul Carol petrece toată ziua în Tulcea și vizitează cele mai multe din numeroasele biserici de acolo… Seara, la prânz, e invitat tot corpul consular. Mai târziu se fac din nou iluminații și se dau focuri de artificii.


carol1, davila, kogalniceanu12


Nu am insistat cu mai multe informații privind a doua zi de vizită la Tulcea , pentru a ajunge în ziua de 17 octombrie, 1879. Din nefericire, timpul e cât se poate de rău. Ploaia și furtuna împiedică aproape punerea pietrei fundamentale a monumentului ce trebuia să se ridice pe o stâncă de deasupra orașului Tulcea, întru amintirea luării în stăpânire a Dobrogei. Din nefericire, Carol nu specifică cine a făcut alegerea locului monumentului, pentru că se afirmă că alegerea acestuia îi aparține. Având în vedere însă starea vremii, când nu se vedea mare lucru în  jurul orașului, puțin probabil acest lucru. La serbarea punerei fundamentale au venit și trupele; episcopul Iosif face slujba religioasă, iar Kogălniceanu ține prințului un discurs; în urmă, prințul săvârșește el însuși actul punerei pietrei fundamentale. La 12 ore, pe o ploaie torențială, care totuși nu a putut opri pe nimeni de a alerga în port spre a asista la plecare prințului, acesta se îmbarcă pe vapor. Corpul consular în uniformă și toate notabilitățile îl petrec. Vântul vijelios ridică valuri mari pe lata Dunăre…

Au urmat 23 de ani  stranii, într-un fel, pentru Tulcea și Dobrogea, începând cu această vizită a Regelui Carol I la Tulcea și de care presa vremii scrie în detaliu, dar fără să specifice nimic de starea deplorabilă a vremii.  Regele avea să revină în Dobrogea exact peste 23 de ani,  un număr de ani exagerat de mare, pentru a vedea a doua oară „noul copil al țării” şi pentru a dezveli Monumentul de Independenţă, în ziua de 2 mai, 1904.  

Nicolae C. Ariton

mistereledunarii.ro

imaginea 1, de sus – Monumentul de Independenţă, din Tulcea, într-o ilustrată din anul 1910; 

imaginea 2 – Bastimentul Arpad, al societăţii de transport D.D.S.G., la bordul căruia Carol I şi suita sa s-au deplasat la Tulcea, pe o vreme imposibilă, în zilele de 15-17 ocotombrie 1879;

imaginea 3 – Cele trei personalităţi: Carol I, Primul ministru Mihail Kogălniceanu şi doctorul Carol Davila – cele mai importante – care au aşezat piatra de temelie a monumentului de Independenţă de pe Colnicul Hora.

 

7 comentarii leave one →
  1. Gheorghe permalink
    27 Iunie 2014 6:31

    Chiar daca in document Carol foloseste cuvantul,,anexare” termenul oficial, folosit de istorici, este cel de ,,revenire”.Asa cum se discuta si despre Transilvania si Basarabia.Autorul este insa suveran sa foloseasca ce cuvant crede el ca este mai potrivit, atunci cand vorbeste in numele sau si nu cand citeaza documentul…

  2. 26 Iunie 2014 20:53

    Pentru http://www.artadeacumpara.blogspot.com … Nu am făcut altceva decât să citez din documentul aşezat de Carol I la baza monumnetului: Anul 1879, luna octombrie, în şaptesprezece zile, de către Alteţa sa Regală Carol I, Domnul României, s-a pus această piatră funda­men­tală a monumentului erigiat în oraşul Tulcea pe muntele Horei în amintirea anexării Dobrogei către România, dându-se binecuvântarea religioasă de Prea Sfinţia Sa Părintele Iosif – Episcopul Dunării de Jos… … Este interesantă şi urmărirea evoluţiei numelului monumentului… Monumentul anexării… reanexării… alipirii… realipirii… întregirii… reîntregirii etc. mistereledunarii nu fac greşeli, doar încearcă🙂

  3. 26 Iunie 2014 20:39

    Pentru domnul Gheorghe… Multumim mult pentru aprieciere. Ne straduim sa mentinem mistereledunarii la un inalt nivel de misteriozitate🙂

  4. 26 Iunie 2014 14:33

    „în prima sa vizită în Dobrogea, după anexarea acesteia în urma Războiului de Independență” – o grava greseala aici. Dobrogea nu a fost anexata, ci s-a intors la patria mama.

  5. Gheorghe permalink
    26 Iunie 2014 12:16

    Gheorghe
    Intâmplări dintr-o Tulce demult dispărută.Parfum de epocă,istorie şi mister.Am citit cu plăcere şi interes acest documentar scris în stil de literatură misterică.

  6. 25 Iunie 2014 9:47

    Pentru Valentina… Am înţeles că a fost şi răcit🙂

  7. Valentina permalink
    24 Iunie 2014 11:36

    probabil a durat mult pana i s-au uscat hainele ca sa vina a 2-a oara …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: