Skip to content

Mihail Moruzov – Spionul și Omul (partea a VIII-a)

10 Noiembrie 2014

moruzov123


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din data 11 noiembrie 2014

Ne apropiem cu pași săptămânali de sfârșitul serialului dedicat marelui spion român,  Mihail Moruzov, realizat de istoricul Dr. Sorin Aparaschivei, din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii Mihai Viteazul. Astăzi, episodul al VIII-lea. Cititorii blogului http://www.mistereledunarii.ro și cotidianului Obiectiv de Tulcea (ediția tipărită) au ocazia să citească noi informații despre tulceanul Mișa Moruzov.

Nicolae C. Ariton

nicolaeariton@yahoo.com


Tot la Gheorghe Petrescu găsim și câteva descrieri cu privire la ideologia lui Mihail Moruzov: „În perioada 1931–1934, Moruzov își construiește o nouă idee politică în materie externă, pe care o afișează la toate discuțiile pe care le are cu diferite personalități și colaboratori ai săi. Acest om, care într-adevăr nu avea o cultură nici măcar pasabilă, dar care printr-un simț politic apreciabil, un simț al informațiilor extrem de dezvoltat și mai ales printr-o continuă ținere la curent cu evenimentele în curs, citind rapoarte și note informative cel puțin câte 10 ore pe zi, venite din toată lumea și pe toate căile, își construise o idee politică proprie și o ușurință de a trata probleme destul de vaste. Această teorie avea legătură cu originile sale etnice. Prin această concepție și aceste teorii politice, Moruzov a luat o atitudine vădit ostilă contra lui Nicolae Titulescu, pe care totdeauna l-a considerat un geniu negativ al românismului, și a avut curajul chiar să-l atace prin rapoartele și studiile semnate de Serviciul S.

În acea epocă, când în România dl. Titulescu era considerat unanim omul providențial al țării, și când în Europa și la Geneva se bucura de un prestigiu extraordinar, Moruzov a îndrăznit să-l înfrunte, să-l critice și să afirme că duce țara la prăpastie. Teoria politică, pe linia căreia Moruzov a rămas activ ani de zile și pe care a schimbat-o totuși în ultimul timp, era bazată pe anticomunism, antigermanism și antigeneva, el susținând că trebuie construită în Europa o grupare de forțe a gintei latine, cu Franța, Spania, Portugalia, Italia și România, care să oprească pătrunderea germanismului spre Sud-Estul și Sudul Europei și care să provoace stoparea slavismului existent în Balcani. (…) Și în aversiunea sa față de Titulescu există un paradox, pentru că, în anul 1935, în călătoriile sale în străinătate, atunci când Titulescu era foarte amenințat și foarte păzit, tot Moruzov este acela care a atașat pe lângă Titulescu pe omul său de încredere de atunci, Niky Ștefănescu, ca să-l păzească” [1].

Legat de cele declarate de Petrescu, se cuvin câteva precizări. Prin agenții săi din URSS și Europa occidentală, Moruzov cunoștea, fără îndoială, foarte bine activitatea și cercul de relații al lui Titulescu. Recent (2011), doi dintre cei mai cunoscuți specialiști americani în intelligence, este vorba de Loch H. Johnson și James J. Wirtz, scriu că Stalin l-a însărcinat pe Mihail Ovstrovsky să negocieze în secret stabilirea de relații diplomatice cu țara noastră. Cum încercarea a eșuat, Stalin s-a hotărât să-l trimită pe unul din șefii serviciilor de informații sovietice să intre în negocieri secrete cu Nicolae Titulescu, diplomatul român trăind în acest timp, anul 1936, la Menton, localitate aflată lângă Nisa, pe frontiera franco-italiană. Ofițerul sovietic avea misiunea de a-l „persuada” pe Titulescu, ca acesta să fie de acord cu o lovitură de stat menită să răstoarne „regimul reacționar” din România. Potrivit americanilor, Stalin și-a oferit întregul sprijin financiar și militar lui Nicolae Titulescu, contra promisiunilor că își va asuma puterea în România și va semna un pact de asistență mutuală cu Uniunea Sovietică[2]. Alte date despre acest episod nu avem în momentul actual, dar cunoaștem că Bucureștiul și alte cancelarii europene au avut atunci serioase suspiciuni asupra inițiativelor lui Titulescu.

De altfel, în acele vremuri, Moruzov era unul dintre cei mai informați oameni din Europa cu privire la comunism. De pildă, Sterie Giuffeta, unul din oamenii săi, reușise performanța de a fi trimis la Moscova chiar de către „celula comunistă din România”, pentru a urma „școala de specializare pentru propagandă și modul de culegere a informațiilor”. Datorită infiltrării perfecte, Giufetta obține chiar un „Certificat către autoritățile comuniste că sunt un comunist încercat și că activez de patru ani”[3], act semnat de însuși Constantin Dobrogeanu-Gherea. La Moscova, Giufetta face cunoștință cu activiștii din țară trimiși să urmeze „perfecționarea”, dar și cu români veniți din Statele Unite. De la I. J. Bănățeanu, corespondent al ziarului America din Cleveland, Ohio, Giuffeta află și îl informează pe Moruzov că celulele comuniștilor români din America, școliți la Moscova, aveau sarcina ca, la un moment, dat să vină în țară și să provoace revolte comuniste. Printre cei supravegheați de Giufetta se aflau Lucrețiu Pătrășcanu, avocatul Zisu, Trandafirescu, Kant, Crăciun, existând ipoteza că însăși Ana Pauker a fost informatoarea lui Mihail Moruzov[4].

După 23 august 1944, cei mai interesați de informațiile culese de Moruzov s-au dovedit a fi americanii. Robert Bishop, maior al Office of Strategic Services (OSS), nota: „Dar secretele cele mai importante fuseseră obținute în cea mai mare parte de un om și agenții pe care îi dirija. Experții care îi cunosc munca îl considerau cel mai mare spion ce a lucrat vreodată pentru România. Avea peste 200 de agenți activi în Rusia, atât înainte, că și după război, și nu exista porțiune din această țară, inclusiv bine păzita zonă a Uralilor, în care să nu fi pătruns”[5]. Frank Wisner, șeful lui Bishop la București și viitor șef al operațiunilor clandestine ale CIA, va folosi materialele adunate de Moruzov la elaborarea strategiilor americane de combatere a comunismului mondial.

În parte, succesele lui Mihail Moruzov se explică și prin faptul că a reușit să-și impună propria politică de personal. După ce Serviciul S. a devenit independent, Moruzov a încetat să mai întrebuințeze în recrutare Biroul III Studii și Serviciul de Căutare din Marele Stat Major, acestea devenind doar simple anexe ale serviciului său[6].

Alte calități ce pot fi notate în contul lui Moruzov sunt curiozitatea și interesul pentru noutățile științifice din domeniu. Conștient că performanțele Serviciului nu puteau fi susținute decât de un echipament tehnic pe măsură, el introduce în activitate: microfilmele, detecția, celulele fotoelectrice, oglinzile transparente, periscopul, amprentarea, o secție specială foto pentru identificări. Serviciul deținea capacitatea tehnică necesară interceptărilor și înregistrărilor discuțiilor membrilor diverselor ambasade, derula cu încetinitorul discurile înregistrate, procedeu folosit doar de cele mai performante servicii occidentale, fusese achiziționat un automobil special Mercedes-Benz, cu două compresoare, în care era amplasat un post de emisie-recepție în radio și telefonie. De asemenea, Moruzov dorea să organizeze pe baze moderne birourile atașaților militari de pretutindeni, dotându-le cu secretari bine pregătiți și cu material, cu aparate fotografice pentru fotografia la distanță, copiatoare rapide pentru documente, aparate de transmisie etc.[7]

Și colonelul Al. Budiș observă un Moruzov îngrijindu-se de pregătirea științifică a cadrelor. În anul 1937, Moruzov i-a mărturisit că i-a plăcut introducerea publicată de acesta asupra lucrării generalului german Erich von Falkenhayn – Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și rușilor 1916-1917: „M-a rugat să trimit un număr de exemplare pentru personalul Serviciului S. În cursul convorbirii avute, mi-a spus că apreciază efortul ofițerilor care publică lucrări și îi ajută. Nu am folosit această invitație. În schimb, i-am trimis pe un camarad ce avea gata o lucrare asupra mareșalului Pilsudski și nu avea bani să o imprime. Știu că Moruzov l-a ajutat și ofițerul a imprimat cartea”[8].

O întâmplare, din preajma celui de Al Doilea Război Mondial, ne arată un Moruzov care își uimește subalternii cu abilitățile sale tehnice și practice. Aflat la Paris, cazat la o vilă de serviciile franceze partenere, Moruzov a început să ia la puricat mai ales salonul în care francezii presupuneau că românii se vor întâlni să discute probleme profesionale. Din candelabre, din originalele prize montate, din întrerupătoare și chiar din tabloul de siguranță au fost decuplate nu mai puțin de 20 de microfoane minuscule, adevărate bijuterii în materie[9].

Sorin Aparaschivei

sorinaparaschivei@yahoo.com


[1] Ibidem, filele 2 – 52.

[2] Loch H. Johnson, James J. Wirtz, Intelligence. The Secret World of Spies, An Anthology, Third Edition, Oxford University Press, 2011, pp. 528-529.

[3] ASRI, Fond penal 20954 Volumul 4, Declarație, Sterie Giufetta, 19 septembrie 1940, filele 15-18.

[4] Cu privire la Ana Pauker, vezi: Ion Pavelescu, Enigma Moruzov, Cel mai mare spion din istoria României, Editura Gaudeamus, Iași, 1995, p. 51.

[5]Troncotă Cristian, Mihail Moruzov și Serviciul Secret de Informații al Armatei Române, Ed. Evenimentul Românesc, București, 1997, citează: Robert Bishop, and E.S. Crayfield, Russian astride the Balkans, London, 1949.

[6] ASRI Fond penal 20954, Volumul 4, Memoriu, semnat de colonelul Al. Idieru, filele 460-464.

[7] Ibidem.

[8] ASRI, Fond Penal 20954, Volumul 4, Declarație, atașat militar în Bulgaria lt-col. Al. Budiș, 19 noiembrie 1940,  filele 423-431.

[9] Ion Pavelescu, Enigma Moruzov, Cel mai mare spion din istoria României, Editura Gaudeamus, Iași, 1995, p. 179.

One Comment leave one →
  1. 14 Noiembrie 2014 0:14

    Interesant!Mai invatam un pic de istorie.Multumim!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: