Skip to content

Cel mai bătrân copac tulcean

9 Februarie 2015

ulm garofita 1


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 10 februarie 2015

Acest articol ar fi trebuit scris cam așa. Mai întâi, trezirea dimineața, pe răcoare (lucru destul de ușor de realizat, având în vedere anotimpul în care ne aflăm), echipat corespunzător și pornit prin Tulcea, de la Vest, la Est (sau invers) și inventariat toții copacii, aleși cei care par mai în etate, discuții cu tulcenii și stabilit, în final, care este cel mai bătrân. Am sărit peste toate aceste etape și am ajuns direct la cel mai în vârstă copac tulcean, fără să avem garanția totală asupra acestui lucru. Mergem însă pe părerea majorității și a domnului Daniel Pohariu, care susțin că cel mai vârstnic arbore din frumosul nostru este cel de lângă Garofița (denumirea locației valabilă pentru tulcenii cu mai  multă experiență de viață), sau strada Isaccei, în dreptul blocului I4 (locație pentru GPS).


??????????


Copacul în cauză este un ulm a cărui vârstă este estimată la aproximativ 110 ani, fiind declarat Monument al naturii, în cadrul unui Proiect inițiat de Primăria Tulcea. Mergând pe firul istoriei, aceasta înseamnă că ulmul nostru ar fi fost plantat aici în jurul anului 1900, în vremea în care zona străzii Isaccei arăta cu totul și cu totul altfel, adică aproape ca în imaginea de mai jos.


strada isaccei


În fapt, copăcelul ulm, din acele vremuri, se afla undeva în zona străzilor Belvedere (actualmente M. Eminescu) și Scării, plantat în scopul obținerii a niscaiva umbră pe timp de vară. Din păcate, acesta, cu toată vârsta sa actuală respectabilă nu are nici o legătură cu fosta Pădure Împărătească a Sultanului, care se întindea pe colinele Tulcei. S-ar părea că specia dominantă în aceste păduri era stejarul, din care ultimii supraviețuitori au fost în zona de Vest a orașului, pe strada Alunișului, cam în dreptul Casei Corpului Didactic, de-a lungul unei alei din fosta reședință a Comisiei Europene a Dunării, care își avea sediul în această parte a orașului. Erau uriași, fiind nevoie de 2-3 oameni pentru a-i cuprinde și au fost tăiați în perioada 1970 când au început să fie construite blocurile de aici. Restul Pădurii Împărătești a fost decimată cu zeci de ani înainte, cam în perioada 1830-1860, când populația strămutată din mai multe zone s-a stabilit pe amplasamentul actual al orașului, având permisiunea de a tăia din pădure pentru construcția caselor, alături de marangozii (constructorii de ambarcațiuni) greci și tăietorii profesioniști de lemn de stejar, lazii (o comunitate dispărută, mai târziu, din Dobrogea). Pe la sfârșitul acestei perioade, Înalta Poartă interzice tăiatul lemnului din pădurile tulcene și în cea din Babadag, dar era deja destul de târziu. Lovitura de grație a fost  primită o dată cu extinderea orașului și planurile de sistematizare care au decimat ultimii arbori. În felul acesta, Tulcea a rămas fără Pădurea Împărătească, care a fost înlocuită cu plantații succesive de copaci umbroși, precum ulmii, pe la anul 1900 și plopii pe la 1970.


??????????


Au fost plantate chiar și livezi uriașe, aducându-ne aminte de întinsa livadă de cireși care se întindea în locul actualelor combinate industriale de pe Dealul Taberei, plantată probabil în perioada 1950 și măcelărită în 1975, pentru a face loc industriei grele tulcene. În locul acestora avem astăzi un monument la naturii, localizat în dreptul fostei Garofița. Bun și ulmul.

Nicolae C. Ariton

nicolaeariton@yahoo.com

Anunțuri
4 comentarii leave one →
  1. 2 Martie 2015 7:52

    I love the pics on this post!… best wishes ⭐ Aquileana 😀

  2. 12 Februarie 2015 14:54

    Wow… din anul 1900! super!

  3. 10 Februarie 2015 10:09

    Articol superb, dar am convingerea ca exista arbori mai bătrâni decât cel pe care l-ați prezentat// voi privi cu alți ochi emblematicul copac 🙂

  4. 9 Februarie 2015 10:06

    Frumoasă inițiativă; probabil că mulți oameni s-au gândit la ceva de genul (inclusiv eu – https://alphagora.wordpress.com/2010/06/18/copacul-orasului/), dar foarte puțini au trecut la fapte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: