Skip to content

Misterul ilustratei tulcene

23 Februarie 2015

648508918209302304658799-204949-700_700


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 24 februarie 2015

Una din cele mai misterioase imagini cu preafrumosul nostru oraș Tulcea este cea din ilustrata de mai sus. Datată, cu aproximație, din perioada 1942-1943, este aproape stranie prin faptul că orașul este complet pustiu.

Atmosfera pare aceea dintr-un film în care locuitorii au părăsit casele în grabă de frica unei mari primejdii. Fotografia a fost făcută din turla Bisericii Sf. Gheorghe, cunoscută de tulceni cu numele de Biserica cu Ceas sau Biserica Bulgară și surprinde o zonă care nu nu mai există deloc în ziua de azi. Locul ar putea fi translatat peste hotelul Europolis, Clădirea Primăriei și străzile Păcii și Slt. Gavrilov Corneliu, așa cum se poate vedea în fotografia de mai jos.


zona vechii piete si a halelor comunale


La data, însă, la care fotograful s-a urcat în turla bisericii, pentru a executa fotografia, orașul arăta cu totul și cu totul altfel. Astfel, cele două străzi care se văd în imagine se numeau Regina Elisabeta (stânga, sus) și Basarabi (dreapta, jos). Clădirea albă, din fundal, reprezenta Halele comunale (care se aflau pe locația actualei Primării), construite în în perioada 1940-1943, la inițiativa ajutorului de primar, arhitectul  Gh. Brătescu. Halele erau alcătuite din spații pentru măcelării iar la etaj se găseau Circa veterinară și Poliția pieței, în fața acesteia se afla Piața orașului. Ceea ce impresionează cel mai mult este pustietatea străzilor și a pieței, un loc în care învălmășeala din zori și până în noapte era (și este) caracteristica cea mai importantă. Cu greu se pot desluși silueta unui om sau doi prin mijlocul pieței și parcă ar mai fi o umbră sau două pe str. Regina Elisabeta. Toate acestea în centrul orașului, în zori, sau mai sigur pe înserat. Trecem peste scenariile fanteziste, care ar putea explica pustietate orașului și susținem ideea că fotografia a fost făcută în perioada Celui de-al Doilea război mondial, când erau restricții de circulație între anumite ore, de obicei după înserat, până în zorii zilei. Nu putem însă să nu remarcăm curățenia străzilor, precum și porțiunea a ceea ce a fost altădată o adevărată Piață civică a Tulcei, respectiv spațiul situat în fața Bisericii Sf. Gheorghe. Am putea să mai adăugăm câte ceva despre alinierea nemțească a clădirilor, trotuarelor și străzile pavate cu piatră cubică din granit, impecabil montată. Un element la fel de interesant este piața de legume cu gherete din lemn, situate de-a lungul perimetrului acestuia, în formă de patrulater. Comercianți care le stăpâneau (închiriate sau cumpărate, nu știm forma de administrare) aveau la dispoziție două deschideri, putând să-și vândă marfa fie la stradă, fie în interiorul pieței.


tulcea piata 1928 fata


În interiorul patrulaterului  existau tarabele pentru cei care vindeau legume și fructe. Așa cum spuneam mai înainte, carnea se comercializa în măcelăriile aflate în hale, iar peștele se putea cumpăra en-gros la Vadul pescarilor (puțin mai jos de Hotel Delta) unde funcționa Bursa de pește și en-detail  în pescăriile de pe faleză, situate de-a lungul fostei străzi Carol I (actuala Gării). Ar mai fi de spus că o lungă perioadă de timp, în zona pieței din fotografie și ajungând până în dreptul Bisericii Rusești se afla Oborul orașului, locul unde gospodarii din întreg județul veneau pentru a vinde vite, cai, oi și porci.


obor tulcea


Datorită aglomerației și mirosurilor grele ce invadau orașul, acesta a fost mutat la ieșirea din Tulcea, în capătul străzii Babadag, în dreptul zonei Peco de azi. Revenim la misterioasa ilustrată fără să fim convinși în totalitate că pustietatea centrului orașului se datorează restricțiilor de circulație și nu altor motive. Dar cum misterele dunării  își propun doar să prezinte mistere și secrete ale orașului Tulcea, dezlegarea lor vă privește…

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro

imaginea 1, de sus – o ilustrată cu orașul Tulcea, din perioada 1943-1944, lipsa tulcenilor fiind subiectul articolului;

imaginea 2 – o fotografie aeriană, patrulaterul roșu încercând să delimiteze zona cuprinsă de fotograf în misterioasa ilustrată;

imaginea 3 – o fotografie inedită, în care apar în detaliu gheretele din lemn din Piața Sf. Gheorghe, în prim plan se pot vedea nisip și piatră pregătite pentru pavarea străzilor;

imaginea 4 – o fotografie în care se poate distinge, cu greutate, oborul de animale care se organiza în fața Bisericii Sf. Gheorghe.

Important: unele informații și imaginea 4 sunt preluate din volumul Tulcea în documente de arhivă, autor Valentina Postelnicu, ed. Ex Ponto 2006.

 

4 comentarii leave one →
  1. 5 Martie 2015 19:48

    Pentru domnul Geo Naum… Scuze, nu că ar fi prima oară😦 … Oricum, trebuie să apeciați consecvența în a face greșeli🙂 … Vă urez numai de bine!

  2. George Naumof permalink
    5 Martie 2015 15:24

    Ca sa fiu carcotas pana la capat, la proxima vizita la Tulcea, vin la dvs sa imi dati mielul cuvenit pentru noul nume de familie pe care mi l-ati atribuit.
    Cu stima,
    Geo Naum

  3. 5 Martie 2015 13:51

    Pentru domnul George Naumof… mulțumesc frumos pentru intervenție. Am făcut remedierile la greșelile semnalate… este o hibă datorată faptului că nu am și un cap limpede în publicarea textelor… aceasta nu că ar fi o scuză, ci doar o cauză… Încercăm să ne străduim mai mult pentru viitor. Și posibilele explicații privind pustietatea imaginii sunt excelente, motiv să revenim în curând cu un alt articol pe această temă. Numai de bine!

  4. George Naumof permalink
    5 Martie 2015 12:18

    „imaginea 4 – o fotografie în care se poate distinge, cu greutate, oborul de animale care se organiza în fața Bisericii Sf. Nicolae.”
    E pacat de stradania dvs, daca lasati sa apara textele cu erori; in cazul acesta nu se potriveste numele sfantului. Oricum, nu ar strica mai multa acribie la redactarea textelor: „Clădirea albă, din fundal, sunt Halele comunale” sau „iar peștele să putea cumpăra”.
    Asupra misterului lipsei oamenilor din fotografie (as remarca si faptul ca nu sunt surprinse stationate sau in miscare nici automobile, carute sau trasuri), eu as exclude ipoteza ca s-a fotografiat seara sau dimineata, intrucat luminozitatea redata in fotografie este foarte mare, probabil nu foarte mult dupa miezul zilei, daca analizam umbrele care se pot vedea. Eu as avansa doua ipoteze: prima – e o zi teribil de calduroasa incat nu a iesit nimeni la piata la acea ora de dupa amiaza; si a doua – s-a fotografiat in timpul unei alarme de pericol aerian, daca se practicau astfel de alarmari in acea perioada la Tulcea.
    In rest, felicitari pentru stradania dvs. de a revela, tulcenilor de azi, Tulcea de dinaintea „descalecarii” lor pe aceste meleaguri.
    Cu stima,
    Geo Naum, un tulcean ratacit prin Bucuresti

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: