Skip to content

Tulcenii între clop și fes

2 Martie 2015

1


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 3 martie 2015

În urmă cu ceva timp am constatat o oarecare asemănare între fesul otoman și clopul transilvănean. Chiar dacă această asemuire este doar întâmplătoare, aceasta nu ne împiedică să dedicăm un articol întreg acestei curioase și misterioase asemănări. În Tulcea mijlocului secolului al XIX-lea se purtau cu mândrie cele două acoperăminte de cap, fesul de către turci, tătari, de la mutesarif (guvernator) până la cel mai umil sacagiu musulman. Clopul era purtat de toți români ajunși în Dobrogea din Transilvania, majoritatea plecați cu oile în transhumanță și stabiliți în apropierea Dunării, mulțumiți de viața liniștită, în ritm oriental, a Tulcei acelor vremuri.


ghita-cover


Dacă i-ai fi întrebat și pe unii și pe ceilalți despre povestea pălăriilor de care nu se despărțeau nici vara, nici iarna, tulcenii acelor ani, ar fi ridicat neștiutori din umeri. De atunci, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult privind știința apariției lor, mai ales că fesul, după o existență glorioasă de aproape o sută de ani, a fost interzis, iar clopul românesc a devenit un obiect exotic, purtat din ce în ce mai rar în ținuturile sale  de baștină iar de-a lungul Dunării aproape de loc. Nu se știe precis cine a fost inventatorul fesului, primul însă care l-a purtat a fost Sultanul Mahmud al II-lea, în anul 1826, în cadrul general al unor reforme aplicate în Imperiul Otoman, cu dorința deșartă de a-l moderniza. Astfel, după ce îi măcelărește pe ieniceri, pe străzile Constantinopolului și în propriile cazarme, după ce aceștia îndrăzniseră să se revolte împotriva reformelor, desființând și interzicând complet gloriosul corp de armată otoman, Sultanul apare în public, purtând fes, în locul turbanului, acesta, ce-i drept, ceva mai voluminos, semănând mai mult cu un turban simplificat. În scurt timp, militarii și funcționarii sunt obligați să poarte noua piesă vestimentară, care se răspândește cu rapiditate la întreaga populație musulmană din întreg Imperiul. Analizat cu atenție, fesul este o realizare destul de bizară pentru un european, în primul rând pare un fel de pălărie neterminată, pe care orice vânt mai puternic ți-o putea smulge de pe cap și care nici nu te apăra prea grozav de canicula verilor otomane, ploaie sau frig (ce-i drept, mai rare). Chiar otomanii au recunoscut, că de fapt fesul este un fel de pălărie fără boruri, pentru a nu-i incomoda pe credincioși atunci când fac cele cinci rugăciuni zilnice, atingând pământul cu fruntea. O pălărie ar fi fost o adevărată piedică în cadrul acestui ritual. Nu se știe cine a inspirat forma și dimensiunile sale, unii afirmă că acestea ar fi de sorginte grecească, având ca strămoș bonetele tronconice, cu șnur, din vechea Eladă. Turcii susțin că este vorba despre micul coif de oțel purtat de ieniceri, sub zale, pentru a-i proteja de loviturile de sabie. Important este că, o dată cu trecerea timpului, fesul a început să capete forme mai rafinate, astfel, militarii purtau fesuri cu șnur lung și gros, funcționarii cu un șnur mai scurt și subțire iar oamenii de rând doar simplul fes. Mii de ateliere, din întreg Imperiul Otoman, fabricau fesuri, dar cele mai bune erau importate de la Viena. 


5


Povestea clopului este și mai plină de mister. Apărut în zona Transilvaniei, ca parte componentă a ținutei localnicilor – cu deosebirile de rigoare în funcție de regiune – clopul a devenit un element unic și aparte. S-ar părea că apariția lui este legată de sosirea imigranților sași în zonă, care au adus, printre altele și pălăria. De-a lungul timpului, pălăria nemțească o suferit o serie de transformări, devenind clop. Din nefericire, nu se cunosc cauzele acestor modificări, care au făcut ca borurile să se piardă aproape în totalitate, iar pălăria să devină un fel de clopot în miniatură. De asemenea, există un clop din postav (fetru), purtat de majoritatea transilvănenilor, dar și cel din împletitură de pai, maramureșean, purtat pe timp de vară. Important este că el a fost adus în Dobrogea de către ciobanii transilvani veniți în transhumanță până în Imperiul Otoman, care se întindea în acele vremuri până la Dunăre. 


fotograf nicolas triboi ciobani de pe gainatu


Revenind la fes, povestea acestuia se încheie în 1925, după ce ajunsese să fie un adevărat simbol al orientalismului. Mustafa Kemal Ataturk , în cadrul seriei de reforme care aveau să transforme Turcia într-un stat modern, interzice portul fesului pe care îl considera un fel de pălărie grecească. Cu toate acestea, fesul a rămas în un obiect de îmbrăcăminte folosit și în zilele noastre.

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro

imaginea 1, de sus – o fotografie din perioada 1900, a unui albanez echipat cu pistol la brâu, fes și mustață;

imaginea 2 – o fotografie actuală cu celebrul Ghiță ciobanul și faimosul său clop;

imaginea 3 – o fotografie din perioada interbelică, cu un grup de dobrogeni musulmani, cu toții purtători de fesuri, tătarii având culoarea albă și trunchiul de con inversat;

imaginea 4 – o fotografie actuală cu un grup de ciobani transilvăneni (crop dintr-o fotografie realizată de fotograful Nicolas Triboi).

4 comentarii leave one →
  1. 26 Martie 2015 23:09

    ca si istoric ma bucur ca am gsit blogul dumneavoastra, o initiativa frumoasa de-a prezenta Tulcea, pe la noi pe la Orade se stie putine, adica in general se stie putine🙂

  2. Anonim permalink
    3 Martie 2015 14:23

    fosile are dreptate. Iar zona este „Sighii”

    A propos numele nostru vine de la Hasag, satul lui Nifon Balasescu.
    .
    Am citit toate cele patru carti ale dvs.

    O zi buna tuturor

  3. ciuma69 permalink
    3 Martie 2015 13:36

    kemal ataturk isi arunca fesul/clop si se infatiseaza cu o grozava caciula de astrahan. cu inel

  4. 2 Martie 2015 8:33

    O mica precizare.
    Cel prezentat este strict din zona Sibiului.In alte zone ale Transilvaniei s-au ( inca se mai ) folosit alte tipuri si forme de clopuri.
    O noua saptamina buna, va doresc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: