Skip to content

Don Quijote de la… Tulcea

22 Iunie 2015

1

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 23 iunie 2015

Unul din locurile tulcene cu cea mai mare densitate de mistere pe metrul pătrat este Colnicul Hora cu Monumentul de Independență, din Tulcea. Este un adevărat paradox ca un monument atât de semeț și impresionant să ascundă atâtea secrete. Trecem peste faptul că nu se știe precis cine a ales construirea lui pe stânca de granit a Colnicului Hora, ploaia și furtuna care au însoțit așezarea pietrei de temelie de către Carol I, și care au fost cât pe ce să anuleze călătoria la Tulcea a acestuia și a întregi suite, la 1879, și ajungem la don Quijote de la… Tulcea, pe numele său adevărat Vasile Nicolaeff. Acesta era un bătrân lipovean (unele surse susțin că ar fi fost bulgar), slab, înalt și cu barbă albă.

Contrar firului narativ al romanului lui Cervantes, Don Quijote de la… Tulcea fusese împroprietărit cu o parte din Colnicul Hora, în vârful căruia își construise o moară de vânt. Cu toate demersurile autorităților locale, Vasile Nicolaeff refuză să cedeze terenul și să-și demoleze moara. Începând cu 20 decembrie 1896, evenimentele încep însă să se precipite.

5

Cu jumătate de an înainte ca Ion Nenițescu să fie numit Prefect al județului Tulcea și să culeagă laurii construirii monumentului, primarul orașului îl anunță pe Don Quijote de la… Tulcea că este imperios necesar să cedeze terenul Primăriei, oferindu-i frumoasa sumă de 20 de mii de lei, în condițiile în care monumentul a costat 100 de mii de lei, cu obeliscul din marmură și 2 statui de 4 metri înălțime, turnate în bronz, toate aduse direct din Italia și realizate de artistul român Georgio Vasilescu. Din acest moment, misterul se adâncește, pentru că există nu mai puțin de 3 versiuni ale deznodământului acestei povești. Primul, în care Don Quijote de la… Tulcea moare de bătrânețe și moștenitorii să grăbesc să cedeze terenul pentru cei 20 de mii de lei. Al doilea, în care într-o noapte, moara a fost mistuită de un incendiu, lucru care l-a convins pe Vasile Nicolaeff să vândă terenul. A treia versiune este însă cea mai interesantă și pare cea mai plauzibilă, reprodusă de ziarul „Alarma Dobrogei” din 27 iulie 1897.

2

Din paginile acestuia aflăm că în 20 decembrie 1896 și 3 iulie 1897, primarul Mircea Petrescu l-a somat pe proprietarul Vasile Nicolaeff să elibereze terenul necesar construirii monumentului dedicat unirii Dobrogei cu România, somații care l-au lăsat complet indiferent pe don Quijote de la… Tulcea. La data de 5 iulie 1897, primarul Mircea Petrescu, având „legea în mână” și ”în fruntea a mii de cetățeni de toate naționalitățile a mers de a prăbușit acea vechitură de moară, în aplauzele și uralele mulțimii.” Ziarul susține că ziua respectivă „ a fost o adevărată sărbătoare națională, tricolorul român fâlfâind falnic pe toate stradele.”

21

Sincer, avem oarecari îndoieli privind acuratețea informațiilor oferite de ziarul „Alarma Dobrogei”, cunoscut în perioada apariției sale în iunie 1897 – iulie 1898, ca o publicație critică la adresa prefectului Ion Nenițescu. În plus, nu se spune nimic despre acte de expropriere sau hotărâri judecătorești privind moara lui Don Quijote de la… Tulcea, tulcenii noștri, în frunte cu primarul, fiind prezentați ca niște haiduci viteji și patrioți. Cu siguranță că timpul ne va aduce noi lămuriri asupra acestui mister, dar și altele noi, cel puțin la fel de interesante. Sau poate nu.

Nicolae C. Ariton
www. mistereledunarii. ro

imaginea 1, de sus – gravura celebrului personaj Don Quijote;

imaginea 2 – fotografie de la începutul secolului trecut, cu mori de vânt pe unul din dealurile tulcene;

imaginea 3 – fotografie cu mori dobrogene din perioada de dinainte de Primul război mondial;

imaginea 4 – ilustrată cu Monumentul de Independență, înainte de a fi distrus în 1917.

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. maravela petre permalink
    22 Iunie 2015 20:31

    Felicitări ! Vă urmărim

  2. Vali permalink
    22 Iunie 2015 17:55

    După terminația numelul proprietarului, cu …off, o fi fost bulgar. Și atunci e posibil să nu-i fi plăcut faptul că Dobrogea a trecut la România… și atunci a tot tărăgănat cedarea terenului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: