Skip to content

Tulcenii și marele mister al… iaurtului (2)

6 Iulie 2015

iaurt 1


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 07 iulie 2015

Pe la începutul secolului al XX-lea, tulcenii consumau liniștiți iaurt, adus dis-de-dimineață de bătrânele cu ochi oblici, ce coborau agale din mahalaua tătărască, ce se afla pe Dealul Mahmudiei. În acest timp, în occident, iaurtul se vindea doar la farmacii. Până la urmă, istoria se repeta,, în urmă cu câțiva zeci de ani, primele țigarete din hârtie și tutun se vindeau în farmacii, ca remediu împotriva răcelii și bolilor de plămâni. Diferența dintre iaurtul tulcean și cel occidental era ca distanța de la cer la pământ, al nostru fiind rezultatul unor savante combinații de lapte de oaie, capră și bivoliță, a căror secret s-a pierdut, dus în mormânt o dată cu ultimii iaurgii.


Simona Vasiliu Chintila - TATAROAICE


În acest timp, cel occidental era preparat pe baza germenului Bacilus bulgaricus, de către tineri levantini, care au simțit potențialul unei afaceri cu iaurt. Astfel, la Paris, tânărul armenian Deukmedijan Aram, sosit de la Constantinopol și absolvent de Sorbona, deschide „Cure de yogourt”, unde comercializa un iaurt care avea pe etichetă specificația: „singurul furnizor al Prof. Metchnikof”. Începând cu anul 1921, Aram deschide o mică făbricuță de iaurt la Montrouge.


aram d


Produsul  său a obținut numeroase distincții care au sporit faima iaurtului. Se vindea, în continuare, doar în farmacii, în timp ce la Tulcea, bătrânele tătăroaice coborau de pe dealul Mahmudiei, strigând cu voce ascuțită: „Iaurt, caimacuuu, iaurgiuuu!…” Pe la 1919, un alt levantin, Isaac Carasso, cetățean al Imperiului Otoman, născut în comunitatea evreiască a orașului Salonic, deschide în Barcelona o mică iaurgerie, a căror produse erau adresate, în mod special, copiilor cu probleme digestive. Să nu uităm să adăugăm că acesta purta numele Danone, după diminutivul fiului său Daniel. Micul Danone crește, urmează cursurile Universității Sorbona și amenajează o mică iaurgerie în regiunea pariziană. Produsul era livrat farmaciilor în recipiente de porțelan, de culoare crem la exterior și maro la partea interioară. În anul 1941, Daniel Carasso este obligat să emigreze în Statele Unite, amenințat de regimul nazist. Aici va înființa o nouă societate de producție a iaurtului, adică o iaurgerie mai mare, numită Dannon.


issac carasso


În acest timp, tulcenii așteptau răbdători sosirea iaurgiilor și iaurgițelor, pe la porțile caselor, rememorând expresii vechi, precum: „Berbecul tânăr și oaia bătrână, iaurtul de deasupra și laptele acru de la fund, spanacul tânăr și peștii mari – acestea sunt bune de mâncat!”. În continuare, povestea iaurtului este istorie recentă. După 1950, consumul de iaurt crește exploziv, din Europa până în Asia, situându-se însă în permanență în umbra războiului dintre fabricanții de produse lactate și cei din produse din soia, în mod special, margarină. Acuzațiile erau, și sunt, pe măsura potenței economice, astfel, iaurgii moderni sunt acuzați că folosesc la prepararea iaurtului făina din fasole indiană, pentru a reduce prețul de producție, în timp de margarinagii folosesc soia modificată genetic.


httpetimpu.com 1


Dacă vă aduceți aminte cele scrise în primul articol dedicat iaurtului, la un moment dat, susțineam că însuși Hitler făcea cură de bacterii Bacilus bulgaricus, recoltate de medicul său, Dr. Morell, din excremente de păstori bulgari. Pare anecdotic, dar există afirmații că celebra bacterie Bifidobacterium bifidium, din unele iaurturi, care îmbunătățesc tranzitul intestinal și imunitatea, nu sunt altceva decât bacterii din flora vaginală, din rect și din tractul uro-genital. Acestea au fost modificate genetic pentru a rezista atacului germenilor naturali din stomacul și colonul uman. Așa că nu vă mai înveseliți atât de copios citind despre curele ținute de Hitler! În acest timp, tulcenii degeaba așteaptă în fața porților și ușilor de bloc, sosirea iaurgiilor, care veneau dis-de-dimineață. Aceștia nu vor mai sosi niciodată, aducându-și aminte doar de asemănarea dintre un bărbat și un iaurt, ultimul dezvoltând, în final, totuși o cultură.

Nicolae C. Ariton
www. mistereledunarii. ro

imaginea 1, de sus – fotografie, din perioada interbelică, cu lăptărese, iaurgii și covrigari;

imaginea 2 – tabloul intitulat „Tătăroaice”, de Simona Vasiliu Chintila;

imaginea 3 – fotografie portret a unuia din primii iaurgii occidentali, pe nume Deukmedijan Aram, absolvent de Sorbona, creatorul primei iaurgeriei occidentale; 

imaginea 4 – fotografie în prima iaurgerie Danone, din occident, în mijlocul imagini Isaac Carasso, creatorul acesteia;  

imaginea 5 – o fotogafie din perioada anului 1970, cu celebrele borcane de iaurt românești, pentru a le putea cumpăra, trebuia să dai la schimb recpiente goale și foarte bine spălate, fotografie de pe siteul http://www.etimpu.com  

One Comment leave one →
  1. 7 Iulie 2015 19:32

    Foarte interesanta povestea iaurtului.
    Multumesc.
    O seara frumoasa!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: