Skip to content

Tul-cea…

14 Septembrie 2015

mongol-film


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 15 septembrie 2015

Una din cele mai mari bucurii pe care mi le aduce scrisul de articole despre Tulcea veche – pe blogul www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea – este întâlnirea cu oameni deosebiți, tulceni adevărați. Zilele acestea, bucuria s-a repetat în urma unui telefon primit de la venerabilul tulcean Andan Memet. A sosit în Tulcea acum aproape șaptezeci de ani, mai precis chiar în ziua Stabilizării monetare din 1947, după ce tatăl său vânduse toată agoniseala dintr-un sat de lângă Hârșova.

Își urcase familia alcătuită din cinci copii, dintre care cel mai mare, în vârstă de șapte ani, era chiar prietenul nostru Andan Memet.


Iosif Iser, Familie de tătari


Când au ajuns în Tulcea, sacul de bani obținut din vânzarea gospodăriei de la țară nu mai valora absolut nimic, așa că au luat-o de la început, mutându-se într-o casă părăsită de o familie bulgară repatriată și tatăl său începând să lucreze ca căruțaș în breasla „transportatorilor de greu” (piatră, var, butoaie, cereale etc.). Dar nu istoria familei Memet ne vom ocupa în acest articol, cu toate că este demnă chiar de un roman, ci de originea denumirii orașului Tulcea. Așa cum se știe, există mai multe versiuni privind provenința numelui localității noastre, care apare pentru prima dată înscris în niște documente vamale otomane, pe la 1515-1517, cu ortografia Tulça. Cea care are procentul cel mai mare de accept este ipoteza emisă de Nicolae Iorga și care susține că numele orașului provine de la cuvântul „tula” (tuvla), care în limba turcă înseamnă cărămidă, țiglă, vechea Tulce fiind un loc unde funcționau zeci de cărămidării (cuptoare care produceau cărămizi și țiglă). Această ipoteză, având girul marelui istoric a reușit să se impună în noianul de explicații privind proveniența numelului orașului Tulcea sau, cel puțin, să conducă în topul acestora. Din punctul nostru de vedere, o altă ipoteză, la fel de plauzibilă, este cea care susține că denumirea Tulcei provine de la numele unui conducător local, argumentată și de domnul Adnan Memet. În jurul anului 1230, a avut loc Marea invazie tătară, care de la Kiev s-a împărțit în trei corpuri de armată, ultima trecând prin Moldova și Muntenia. În timpul cuceririi acestora, dar mai probabil în timpul retragerii din jurul anului 1241, Dobrogea s-a pricopsit cu tot felul de mici conducători, care au abondonat adevăratul oraș tătărăsc de căruțe și corturi, ce se deplasa în urma corpului de armată. Unul dintre acești conducători a fost Tul Buga (Bhuga), Buga fiind sinonimul Bey-ului turc și însemnând o formulă de denumire a unui conducător.


tatari2


Domnul Adnan Memet susține că înțelesul inițial al cuvântului este de „taur”, alăturarea acestuia numelui unui conducător fiind, de fapt, una simbolică, reprezentând forța și puterea unui taur. Nu se știe precis, dar s-ar părea că Tul Buga, însoțit de grupul său de tătari, s-a desprins dintr-o grupare mai mare, care după ce au traversat Dunărea pe la Isaccea s-au stabilit în zona respectivă. Cu timpul, localitățile formate de acești conducătorii tătari au început să fie cunoscute după numele lor, așa apărând Isaccea și Tulcea, după numele conducătorului și terminația „cea”, așa cum mai există Casimcea, Balabancea etc.  Cam aceasta ar fi ipoteza denumirii orașului Tulcea, susținută de respecabilul tulcean Adnan Memet, motiv pentru care noi, ceilalți tulceni, îi mulțumim și-i urăm sănătate maximă și să ne mai încânte cu asemenea istorisiri.

Nicolae C. Ariton
www. mistereledunarii. ro

imagine 1 – Tătarii venind spre Tulcea… (imagine dintr-un film artistic)

imagine 2 – pictorul Iosif Iser, tabloul „Familie de tătari”

imagine 3 – grup de tătari în acțiune…

Anunțuri
One Comment leave one →
  1. 20 Octombrie 2015 22:32

    Tula Buga a fost un han al Hoardei de Aur intre 1287-1291. Exclus ca numele Tulcei sa se traga de la el.
    Dar tula/tola/tala inseamna si bogat, voinic, înalt, umplut – de fapt nu stiu cum sa traduc ad-literam. Exista si nume proprii Tolcu la turci, dar imi amintesc ca in hărți vechi scria in chirilica Tылчa, ca ma tarziu sa apara cu scrierea Тулчa.
    Ca o regula generală, pe „Δ din limba turcica (tatara) otomanii l-au schimbat in „U”. Pentru ca otomana a fost o limba persano-araba. Deci posibil ca la pronuntia de atunci sa fie Tîlcea.
    Tîl inseamna limba.
    Prin pronunție Yolcu, Tolcu, etc. au accentul pe vocala din urma, pe cand uzul popular a fost cu accentul pe prima vocala. In opinia mea cuvântul de la care provine denumirea are accentul pe prima vocala.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: