Skip to content

Tulcean cazac zaporojean…

6 Octombrie 2015

Ilia Repin - The Reply of the Zaporozhian Cossacks to Sultan of Turkey

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 6 octombrie 2015

Una din cele mai misterioase comunități etnice care locuiește în Tulcea este aceea a cazacilor zaporojeni. La prima vedere, lucrurile par destul de limpezi privind această etnie, mai ales că o țară precum Ucraina afirmă că aceasta ar fi nucleul de populație din care s-a format națiunea ucraineană. Nici rușii nu se lasă mai prejos și istoricii lor îi înglobează în grupul de triburi slave care au constituit începuturile formării poporului rus. Și totuși, între acești doi coloși naționaliști, cum sunt Rusia și Ucraina (care de ceva timp se mai și războiesc între ei), cum rămâne cu tulcenii cazaci zaporojeni? În primul rând, încercăm să deslușim de unde vin și cine sunt.

Trecem ca vântul – precum un călăreț cazac zaporojean – pe lângă teoria care afirmă că respectivii erau triburi de origine pură și curată slavă și zăbovim puțin asupra a două teorii relativ noi, care susțin că aceștia se trag din cerchezi caucazieni, care la un moment dat au migrat în stepele Niprului și a doua, că sunt rezultatul unui mixt dintre triburile slavice și mongole. Indiferent de teoriile național-genetice, enumerate puțin mai devreme, important este faptul că pe lângă comunitățile de cazaci zaporojeni, care au început să-și negocieze cu vecinii polonezi, ruși sau otomani, libertatea totală, au început să se aciueze tot felul de rebeli, fugari sau doar nemulțumiți din cele trei imperii, singura lor obligație fiind aceea de a-și ceda copiii de sex bărbătesc sistemului de pregătire militară cazac. De-a lungul a câtorva generații, cazacii au devenit un popor cu sânge polonez, rus, moldovenesc, bulgar și chiar turc și tătar. După ce am așezat pe tapet câteva teorii privind proveniența cazacilor, să încercăm să deslușim originea numelui, care ar provine din slava veche, în care „kozak” înseamnă „om liber”, sau din turcescul „kazak” care înseamnă „aventurier”, „luptător” sau „nomad”.

Jekaterinoslav - Les Cataractes du Dniepr

Cazacii au început să devină celebri atunci când polonezii și rușii au început să apeleze la serviciile lor militare pentru a păzi, în mod special, frontierele, ca niște adevărate miliții de graniță în calea hoardelor mongole prădătoare. Aceștia și-au luat atât de serios misiunea încredințată încât au început să se organizeze în adevărate fortărețe religios-militare, iar ei să devină un fel de călugări soldați creștin ortodocși. Spre deosebire de alți războinici călări, provenind din Caucaz, Asia sau chiar din câmpiile poloneze, cazacii zaporojeni mai aveau dezvoltată o abilitate, aceea de a naviga cu pricepere la fel de mare, în ambarcațiuni din lemn, un fel de bărci mari și lungi, îndemânare câștigată printre cataractele și insulele stâncoase care existau de-a lungul fluviului Nipru (Dniepr). Această calitate de excelenți navigatori i-a făcut să prefere în permanență să locuiască în perimetrul marilor fluvii precum Nipru, Don, Volga și, mai târziu, Dunărea. Cu timpul, puterea câștigată și spiritul de libertate nealterat au început să le creeze mari probleme. Polonezii nu-i vedeau cu ochi buni, datorită habotniciei creștin-ortodoxe, refuzului de a trece la catolicism și pretențiilor de a avea o țară a lor.

Tabără a cazacilor zaporojeni', tablou de Józef Brandt

Rușii i-au atras de partea lor, grație bisericii ortodoxe, dar conflictele au izbucnit imediat când au încercat să-i subordoneze militar înglobându-i în armata rusă, sub supravegherea unor ofițeri ruși. Cu otomanii s-ar părea că relațiile au fost din cele mai bune, problema religiei fiind însă una imposibilă. Oricum, grație relațiilor bune cu aceștia, cazacii zaporojeni au trecut Dunărea și s-au stabilit în nordul Dobrogei și Delta Dunării cu același rol de miliție de frontieră, de data aceasta de partea turcilor. În felul acesta au ajuns și la Tulcea și în unele sate din jurul acesteia. Totul se întâmpla în perioada cea mai agitată și tulbure a existenței cazacilor, cu numeroase povești de fidelitate și trădare față de ruși, polonezi și turci.

404_001

Cam în toată perioada secolului al XVIII-lea, cazacii au început războaiele de-o parte și le-au încheiat de cealaltă, aceasta dacă nu se scindau ei în două tabere, care luptau de o parte și de alta. Adică, începeau alături de polonezi contra rușilor și terminau alături de ruși, contra polonezilor sau în războaiele dintre ruși și turci, aproximativ în același condiții. Cam aceasta este vechea poveste a cazacilor, înainte de a vizita Tulcea. Cum au ajuns aceștia la Tulcea și s-au întâlnit cu ei înșiși, veți afla în episodul de săptămâna viitoare.

Nicolae C. Ariton
www. mistereledunarii. ro

imagine 1- tablou de Ilia Repin – „Răspunsul Cazacilor zaporojeni Sultanului”

imagine 2-ilustrată interbelică cu cataractele Niprului, locuri în care cazacii zaporojeni au învățat să navigheze

imagine 3- „Tabără a cazacilor zaporojeni”, tablou de Józef Brandt

imagine 4- Hatman al cazacilor

One Comment leave one →
  1. 26 Octombrie 2015 8:46

    In iarna,cel tarziu in primavara, va aparea la Editura Militara Bucuresti cartea mea, „Cazacii din Dobrogea. O istorie uitata”. Pana la lansare, am postat cate ceva pe weblog-ul http://cazacidobrogeni.wordpress.com, pentru cei interesati de subiect. Pentru d-voastra, un pasionat al istoriei Dobrogei, va fi, nu ma indoiesc o placuta lectura, la fel cum sunt scrierile d-voastra pentru mine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: