Skip to content

Retrospectiva literară tulceană, în anul 2015 – FICȚIUNE

17 Ianuarie 2016

Stitched Panorama


Tot timpul am considerat că o retrospectivă anuală a literaturii tulcene ar fi o înfăptuire plăcută pentru cei interesați de aparițiile scriitoricești tulcene. În plus, o asemenea retrospectivă ar putea deveni chiar folositoare, un adevărat barometru cultural literar al Tulcei,  o dată cu trecerea anilor. Numărul volumelor publicate de autorii tulceni, în anul calendaristic 2015, a fost de nouăsprezece, nu foarte mare, dar nici foarte mic, pe care, pentru o înţelegere mai corectă a fenomenului, ne-am permis să-l fracţionăm în două: ficţiune şi nonficţiune, rezultând în felul acesta două articole distincte şi, sperăm, interesante. Prin categoria „ficțiune” înțelegem toate genurile literare care sunt rodul unei gândiri ficționale: roman, proză scurtă, poezie, teatru. În anul 2015, autorii tulceni au publicat cinci volume de ficțiune.


10660309_1697244947160612_8606611552690873012_n      Începem cu Lucreția Grosu Tița – și pentru motivul că poeții sunt mai sensibili și nu pot aștepta – cu volumul de poezie „Înțelegerea lecțiilor timpului”. Versuri pline de delicatețe și frumusețe interioară, de apreciat, mai ales că autoarea își desfășoară viața profesională scriind proză algoritmică în domeniul IT, atât de rece și robotizat. Citind aceste versuri, nu poți să nu te întrebi dacă nu cumva autoarea se refugiază într-o lume virtuală a poeziei.


Cu nemăsurată tristețe  menționăm volumul de proză scurtă a maestrului Gheorghe Bogorodea, pIMG_20160116_0001lecat dintre noi, pentru totdeauna, în iulie 2015. Cartea „Hora bărbaților”este un adevărat cântec de lebădă, cu nuvele și povestiri pline de sevă. Așezate în trei capitole, unele din povestirile autorului au apărut de-a lungul timpului, în diverse publicații, meritul volumului fiind acela că scoate la lumină, din adâncul uitării, câteva nestemate scriitoricești. Un alt regret este acela că Gheorghe Bogorodea a scris prea puțin în raport cu dimensiunile talentului său.


imagesTănase Carașca, un autor plin de maturitate și forță, un adevărat maestru al cuvântului scris, le-a oferit tulcenilor un roman plin de sensibilitate adolescentină, „Timpul și răstimpul”, o poveste de dragoste liceană dobrogeană, desfășurată în perioada anului 1970. Avem suspiciunea că frumoasa poveste de dragoste este autobiografică, motiv pentru care lectura devine și mai interesantă.


Printre lansări de carte, pline de culoare, unele de-a dreptul simandicoase, profesorul Aurel Enică le-IMG_20160116_0002a dăruit tulcenilor, aproape strecurându-le, cu modestie, volumul său de epigramă „Solitudine”. O carte care reflectă în 4-5 versuri realitatea cotidiană a vieții pe care o trăim, adevărate cioburi de oglindă. Privite dintr-un alt unghi, cele 140 de pagini pot fi considerate și ca o adevărată cronică versificată a zilelor noastre, o privire amplă, cu un orizont extrem de îndepărtat. 


elegie-pentru-maimuta-261430Încheiem prezentarea volumelor de ficțiune tulcene cu cel al lui Aurel Ifrim, „Elegie pentru maimuța vorbitoare”, o carte prin care autorul ne surprinde cu o adevărată colecție de proză scurtă, adevărate bijuterii în miniatură, în condițiile în care tulcenii îl percep pe distinsul autor doar ca scriitor de studii monografice și antropologie culturală tulceană. Și mai interesant este faptul că, în Tulcea, cartea se poate citi doar prin împrumut de la autor, într-o formă inedită de promovare, cum numai distinsul autor o putea pune la cale.


Analiza, din punct de vedere numeric, a celor cinci apariții scriitoricești tulcene, nu impresionează în mod deosebit. Lăsăm însă, pentru anii viitori, opiniile cu privire la calitatea literară a anului în cauză, dacă a fost un an bun, bogat sau cu o recoltă mică, dar de calitate. Fiecare din aceste cărți au însă povestea lor, care dintr-un anumit punct de vedere sunt la fel de interesante ca și volumele în sine. Astfel, una din cărți a fost editat la București, autorul tulcean a primit cinci exemplare și promisiuni de drepturi de autor, tiraje suplimentare și ediții noi. Cartea se vinde binișor, dar nici una din promisiunile făcute nu a fost îndeplinită. Urmează un proces, care nu știm dacă va fi spectaculos, dar sigur va fi cu multe înfățișări. O altă carte a fost publicată după ce un grup de tulceni care iubesc cultura, au făcut o chetă amicală cu care a fost finanțată tipografia. Stimă și respect pentru aceștia! Un alt autor tulcean ar putea breveta un nou gen de lansare de carte, „lansarea din servietă”. Aceasta se face discret, pe stradă, când se întâlnește cu un prieten sau o cunoștință, îl oprește pe respectivul, deschide servieta și cu o politețe fără margini îi oferă volumul.

Din nefericire, cărțile prezentate în aceste rânduri sunt extrem de greu de procurat. Din cele cinci titluri, doar „Horă de bărbați” se poate achiziționa de la celebra tonetă cu cărți de „Sub Coloane” a nu mai puțin celebrul Nea Costică (Toloș). Motivul inexistenței acestor cărți pe rafturile librăriilor sunt cele povestite mai sus dar și tirajelor foarte mici, unele de doar  o sută de exemplare. Vom continua retrospectiva literară tulceană 2015, cu secțiunea nonficțiune, mult mai consistentă, cuprinzând paisprezece volume.

Va urma.

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro

3 comentarii leave one →
  1. George Naumof permalink
    18 Ianuarie 2016 10:21

    Multumesc pentru raspuns si pentru urari. Frumoasa definitie. Eu tulcean sunt prin nastere, autor de proza sunt, dovada stau cele trei carti, ISBN pentru anul 2015 pentru a doua editie a primului meu roman am (dar cartea va aparea in februarie 2016), deci, vorba Ecleziastului, „ce lipseşte nu poate fi trecut la număr”, prin urmare, luand in seama urarile dvs de sanatae maxima, astept „recensamantul” ptr anul 2016.
    Cu deosebita sima,
    Geo Naum

  2. 18 Ianuarie 2016 9:32

    Pentru domnul Geo Naum… Vă urez sănătate maximă, comentarii multe pe http://www.mistereledunarii.ro și iarnă ușoară!… Definiția scriitorului tulcean ar fi: născut/venit/plecat/viu/mort/tulcean cu certificat de naștere/tulcean cu C.I…în concluzie, o legătură permanentă sau temporară cu Tulcea… Acum, sincer să fiu, definiția este destul de confuză… de exemplu, distinsa Doina Rusti a fost tulceană aproape doi ani, acum aproape 3o de ani… putem să o includem ca autoare tulceană cu volumul său Mansucrisul fanariot? Nu prea cred… Cât privește persoana dvs., eu zic că sunteți autor tulcean… dacă sunteți de acord!

  3. Geo Naum permalink
    17 Ianuarie 2016 21:48

    Foarte frumoasa intiativa, de parca ati fi directorul directiei de cultura a Consiliului judetean/municipal. Am rugamintea sa imi spuneti definitia pentru „scriitor tulcean”. Eu inca ma simt tulcean, chiar daca am plecat din Tulcea acum 34 de ani, cand inca nu implinisem 30 de ani de viata. In februarie voi scoate a doua editie a primului meu roman, „Pedeapsa de sine”. Editia I, din 2009, se gaseste in Biblioteca judeteana de la Tulcea, donate de mine. Celelalte doua carti ale mele , „Vera” (2011) si „Nazarirea lui Haralamb” (2012) se gasesc de cumparat in Tulcea la Libraria de sub coloane (la dl Vilcea).
    Astept cu nerabdare si partea a doua a „recensamantului” dvs.
    Cu deosebita stima,
    Geo Naum

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: