Skip to content

Afanasie Moruzov, marele spion uitat (episodul al III-lea)

22 Martie 2016

afanasie moruzov coperta4

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 15 martie 2016


Săptămâna aceasta, continuăm cu episodul al IIII-lea al serialului „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, semnat de profesor Dr. Sorin Aparschivei, un document mai mult decât interesant despre cel care a fost cel mai important spion al României, din anii care au premers Primului Război Mondial, tulceanul Afanasie Moruzov. Studiul de față, pe care ne-am permis să-l serializăm pentru a putea fi publicat pentru prima dată pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, poate fi citit ca un document istoric dar și ca un adevărat thriller de spionaj. Cu repetatele mulțumiri adresate autorului, vă urăm lectură agreabilă și deslușire plăcută a ițelor spionajului românesc din vremuri de mult apuse.

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


 

Afanasie Moruzov, marele spion uitat (episodul al III-lea)

 

Dr. Sorin Aparaschivei

Și Iancu Panaitescu a avut dreptate. La 8 iunie 1910, prefectul jud. Tulcea a informat Siguranța Generală că în zona de operații militare Tulcea au pătruns, în data de 2 iunie 1910, doi indivizi, George de Racovschi și Vasile Viasmitinoff, sosiți cu un vapor rusesc, cu pașapoarte rusești, care au luat legătura cu Consulatul rus din Tulcea și cu agentul rus al navigației. Respectivii s-au dat mari amatori de fotografie, fotografiind mai multe zone din teatrul de operații militare. Agentul însărcinat cu supravegherea lor le-a confiscat aparatul și filmele, motiv pentru cei doi de a protesta energic și a face plângere la Consulatul rus. Au fost conduși în afara zonei militare, însă, crezând că nu mai sunt supravegheați, au încercat să se introducă iar. (…) După modul cum acești doi ruși au căutat să pătrundă în județ, după scopul în care s-au prezentat, din modul îndrăzneț cu care ne-au vorbit, cum și după natura informațiilor ce le-au cules, mi-am format convingerea că respectivii sunt ofițeri ruși, că fac spionaj nedeghizat și că sunt deciși a provoca chiar incidente[1].

Documentele prezentate, din motive de conspirativitate, nu fac referire directă la frații Afanasie și Mihail Moruzov. Însă, la acea dată, BSST avea doar cinci agenți, plus informatorii. Dintre cei cinci, Afanasie Moruzov era „agentul la mișcarea rusă” (adică pe filiera paternă – preotul Nicolae Moruzov), iar Mihail Moruzov era „agentul la mișcarea bulgară” (filiera maternă – Maria Ilie/Moruzov). În mod sigur, frații Moruzov au participat la misiunea încredințată BSST, fiind cei mai experimentați agenți ai BSST. De altfel, în acea toamnă (1910), Armata a profitat de faptul că Mihail Moruzov urma să împlinească, la 8 noiembrie, vârsta de 20 de ani și l-a încorporat[2].

Armata Română l-ar fi dorit și pe Afanasie Moruzov, însă acesta nu putea fi atins. Era deja „starul” Direcției Poliției și Siguranței Generale. Totuși, valoarea și posibilitățile lui Afanasie i-au convins pe cei de la Marele Stat Major al Armatei Române să-i facă lui Iancu Panaitescu, la 1 octombrie 1911, o comandă specială, un plan/chestionar de căutare a informațiilor pe spațiul rus. Cererea avea nouă direcții de căutare (ofensive):

  • „Ce trupe sunt în Odessa și în alte orașe prin care va merge;

  • Care este efectivul de pace al unei companii, escadron sau baterie, adică: numărul ofițerilor, subofițerilor, soldaților și cailor pentru fiecare;

  • Cum se prezintă ofițerii sub raportul culturii generale (se vor clasa pe garnizoane);

  • Cum se prezintă sub raportul culturii speciale militare (se vor clasa pe garnizoane);

  • Ce observații se pot face din punct de vedere al conștiinciozității la serviciu a ofițerilor, cum și în ceea ce privește interesul ce-l pun și priceperea ce o au pentru pregătirea de război a oamenilor de sub comandă. Interesul ce îl poartă pentru bunul trai al trupei;

  • Se face în adevăr instrucția trupei în vederea războiului? Din acest punct de vedere, ce influență a avut înfrângerea rușilor din 1904-1905? Se va observa sau culege informațiuni dacă instrucția trupei se face tot ca înainte de război, s-au s-a modificat, și în ce constau aceste modificări;

  • A cerceta dacă printre ofițerii ruși nu sunt și unii de origine română, basarabeni. A se observa de ce fel de sentimente sunt animați față de neamul lor și dacă nu sunt unii printre ei cărora li s-ar putea cere oarecare servicii de încredere (mai ales informațiuni de natură confidențială);

  • Cum este organizat Serviciul Informațiilor militare de la Statul Major al Circumscripției militare Odessa. Cine este șef? Ce personal superior este întrebuințat în Birourile acestui Serviciu. A se afla numele agenților de care acest Serviciu se slujește la noi în țară, unde sunt ei stabiliți și ce ocupații aparente au;

  • A se observa spiritul public rus față de țara noastră. În special se va observa ce importanță se dă, mai ales militară, puterii noastre militare și lua informații noi asupra părților tari sau slabe ce ni se atribuie, atât pe cât se pot afla astfel de lucruri dintr-o conversație generală”[3].

Era un plan de căutare greu de îndeplinit chiar și de o întreagă organizație. Cu toate acestea, conștiincios, Afanasie Moruzov a trecut la îndeplinire. A efectuat deplasări în Rusia, cel mai probabil sub acoperirea de corespondent de presă. O nouă ocazie s-a ivit la începutul verii anului 1913, când a aflat că Guvernatorul Basarabiei a primit ordin de la Petersburg să călătorească prin toată provincia, iar la final să întocmească un raport detaliat asupra situației Basarabiei pe care să-l prezinte Țarului. În scurt timp, prin tertipuri numai de el știute, Afanasie Moruzov se afla în suita Guvernatorului. Materialele adunate sunt unice în istoria spionajului românesc, atât prin conținut, cât și modul cum Afanasie a reușit să surprindă starea de spirit a populației din această veche provincie românească. Din modul cum și-a condus chestionarul, reiese că Armata Română și regele Carol I se interesau de Basarabia și aveau în vedere că războiul ce se pregătea putea aduce recuperarea provinciei. La 17 august 1913, Dumitru D. Floru, șeful BSST, i-a trimis lui Iancu Panaitescu sinteza cu cele aflate de agentul Afanasie Moruzov. O redăm integral:

„Sunt informat că Guvernatorul Basarabiei va vizita orașele cele mai importante din acel ținut, într-un anumit scop. Astfel, am însărcinat pe agentul A[fanasie] Moruzov ca să treacă în Rusia și să afle care anume este scopul acestei vizite. Întors din Rusia, agentul ne raportează că ducându-se la Ismail, în acest scop, a aflat că Guvernatorul se află la Odessa și că de acolo va merge în orașul Vâlcovo. A plecat și el la Odessa și odată cu Guvernatorul s-a îmbarcat și el pe vaporul Russi. Aici, prin mai mulți cunoscuți și căpitanul vaporului Russi, agentul a putut afla că Guvernatorul are însărcinarea de la Guvernul Rus să viziteze personal toată Basarabia și să facă apoi un raport cu privire la nemulțumirile populației străine și mai ales a germanilor care domiciliază în această Gubernie. Guvernatorul, ne spune agentul [Afanasie Moruzov], s-ar fi exprimat pe vapor că se grăbește să termine mai repede, deoarece, pentru cel mult 15 august 1913, trebuie să plece cu raportul său la Petersburg.

Cu Comisiile Germane, cu Moldovenii și cu Evreii, spunea Guvernatorul că a terminat și i-a rămas să aranjeze acum cu lipovenii de la Vâlcovo și cu Bulgarii din sudul Basarabiei. Acestea toate le-a auzit agentul în persoană din gura Guvernatorului. Urmând acum să stabilească în ce anume constau acele nemulțumiri, a căutat și a deschis discuțiuni în această privință cu mai multe persoane din anturajul Guvernatorului care i-au spus că cu germanii a aranjat chestiunea agrară, cu moldovenii chestiunea bisericilor, cu lipovenii chestiunea religiei, cu evreii chestiunea drepturilor și cu bulgarii chestiuni sociale.

Într-o convorbire ce a avut-o agentul nostru pe vapor cu un redactor de ziar care-l însoțea pe Guvernator [adică un coleg de breaslă a lui Afanasie Moruzov, n.n.], acesta a spus următoarele: De vreo câtva timp, a început să se vorbească în Rusia că germanii primesc bani de la statul lor în scop de a forma în Rusia colonii germane, deschizând școli și biserici de ale lor; își tipăresc singuri jurnale în Odessa prin care dau sfaturi conaționalilor lor și îi apără pe aceștia de toate nevoile. Panslaviștii, auzind despre acestea, au început să publice diferite articole patriotice prin ziarele lor, lucru pe care l-a auzit și guvernul rus că acești oameni străini ar voi să facă un stat în stat. Tot aceste ziare panslaviste au răspândit știri că Germania formează colonii în Rusia numai în scopuri strategice și pentru a avea în toate părțile oameni de-ai lor. Astfel, aceste jurnale spuneau că în toată Rusia sunt răspândite, în toate ramurile de funcționari, peste 3000 mii de funcționari germani, dintre care cea mai mare parte supuși chiar statului lor. În urma publicării acestor articole, guvernul rus a început să ia măsuri pentru a pune, pe cât posibil, piedici pentru înmulțirea coloniilor germane. Aceste măsuri constau în: a nu se da voie germanilor să cumpere pământuri decât în anumite locuri situate la o mare depărtare de granițele Austriei și Germaniei, și anume în părți nepopulate încă, unde pământurile au nevoie de brațe harnice cum sunt germanii. Le-au închis mai multe școli, în care nu au primit să se predea și limba rusă; au arestat pe mai mulți dintre ei care s-au revoltat pentru faptul că în coloniile lor au fost trimiși să locuiască și familii rusești, cari încă sunt înapoiate în cultivarea pământului și de la care tineretul german învață a se deda băuturii.


[1]ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar 78/1910, filele 90-92.

[2] A se vedea: Sorin Aparaschivei, Mihail Moruzov – Spionul și Omul, în „Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 9/iunie 2013, București, pp. 177-212.

[3]ANR, Direcția Generală a Poliției, 1893-1916, Dosarul nr. 1/1910, fila 26.


One Comment leave one →
  1. Anonim permalink
    22 Martie 2016 9:28

    Felicitari ! Exceptionala documentarea articolului !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: