Skip to content

Afanasie Moruzov, marele spion uitat (episodul al VII-lea)

19 Aprilie 2016

afanasie moruzov coperta 7

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 19 aprilie 2016


Săptămâna aceasta, continuăm cu episodul al VII-lea al serialului „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”,  un document despre cel care a fost cel mai important spion al României, din anii premergători Primului Război Mondial, tulceanul Afanasie Moruzov. Studiul de față – semnat de profesor Dr. Sorin Aparschivei – pe care ne-am permis să-l serializăm pentru a putea fi publicat pentru prima dată pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, poate fi citit ca un adevărat roman de spionaj. Cu repetatele mulțumiri adresate autorului, vă urăm lectură plăcută a acestei pagini inedite a spionajului românesc din vremuri de odinioară.

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


Afanasie Moruzov, marele spion uitat (episodul al VII-lea)

Dr. Sorin Aparaschivei

Perioada Primului Război Mondial – cazul Vasile Serdici

Deși Antanta a somat de câteva ori România să intre în război, guvernul român a ezitat să implice țara, expectativa fiind legată, în principal, de neîncrederea noastră în politica Rusiei și intențiile ei permanente de a anexa câte ceva. Că Rusia una gândea, alta declara și alta făcea, o știau prea bine și agenții Brigăzii Speciale de Siguranță din Tulcea. În timpul neutralității, agenții ruși din țara noastră nu au făcut decât să se pregătească și să aștepte momentul potrivit pentru destabilizarea României. Unul din planurile lor a fost racolarea elementelor combatante dispuse să lupte pentru cauza Rusiei, atât civile cât și militare. Cum acțiunea prejudicia potențialul de mobilizare al țării noastre, Direcțiunea Poliției și Siguranței Generale din România a primit sarcina de a combate fenomenul.

Familia Moruzov a fost în prima linie: la Tulcea și împrejurimi lucra pentru țară bătrânul preot Nicolae; în Bulgaria acționa monahul Teofil; dinspre Polonia soseau cu informații Simeon cărturarul și fiul său Gheorghe, deja veterani ai Siguranței Generale; mai ajutau, după posibilități,  Ioan profesorul și sora Pelaghia; nu mai vorbim de Mihail mezinul, devenit deja era o celebritate a domeniului.

Agentul de Siguranță Afanasie Moruzov deținea însă rolul cel mai important. Poziția strategică ocupată în aparatul informativ rus din România i-a permis să aibă acces direct la informațiile privind dezertorii și ofițerii români indicați sau aflați în atenția organelor informative ruse. Pentru a-i ușura sarcina, Armata Română l-a mobilizat pe Afanasie Moruzov cu gradul de „sublocotenent”. Mutarea era și un ingenios joc operativ pus la cale de Siguranță și Marele Stat Major român care i-au lăsat pe agenții ruși să creadă că dispuneau de un „ofițer” infiltrat în structurile de comandă ale Armatei Române. Evident, prin „omul rușilor”, organele române plasau „informațiile” cerute de ruși și, totodată, aveau posibilitatea de a fi la curent cu „cererile” lor (planul de căutare a informațiilor).


tulcea faleza


Printre cei supravegheați a fost și Serdici B(assile). H., sublocotenent din Regimentul 5 Roșiori din Tulcea, devenit suspect din cauza întâlnirilor avute cu unii agenți diplomatici ai Rusiei. Contrainformațiile române trebuiau să stabilească precis dacă Vasile Serdici (uneori Sârdici) era dezertor, trădător, spion al Rusiei sau al altei puteri. Cum numitul aparținea unei vechi familii nobiliare cu întinse ramificații și influență politică, a fost nevoie de un om experimentat pentru a-l supraveghea. Cel considerat potrivit a fost Afanasie Moruzov. Este greu de precizat contextul în care cei doi s-au cunoscut, însă documentele lasă să se înțeleagă că Serdici avea încredere deplină în Afanasie, cei doi fiind „camarazi”. Probabil, Serdici era unul dintre cei convinși că Afanasie servea „cauza rusă”.

La 5 noiembrie 1915, Iancu Panaitescu a fost informat că agentul nostru la mișcarea rusă (sublocotenentul Afanasie Moruzov, n.n.) a raportat că „sublocotenentul Vasile Serdici a plecat la Galați unde s-a întâlnit cu ofițerul rus Prințul Uzunov”. Acesta l-a prezentat pe Serdici la agenția rusă („Gagarin”), unde a făcut cunoștință cu Kamenski (agentul navigației ruse din Galați) și cu aghiotantul generalului Viselchin (din Reni). Cei trei au plecat apoi la Reni, Serdici fiind luat sub protecția și garanția lui Kamenski. În Rusia, Serdici a fost prezentat oficialilor militari, exprimându-și dorința de a intra în Armata Rusă, „toți cei de față i-au primit cu bucurie dorința, asigurându-l că va primi gradul de locotenent”. Serdici s-a înapoiat în țară în tovărășia celor cu care plecase, așteptând să fie contactat. La 27 octombrie 1915, Serdici l-a întrebat pe Kamenski dacă are un răspuns relativ la afacerea lui. Rusul i-a recomandat însă răbdare, căci cei din Reni îl vor contacta personal. Revenit la Tulcea, Serdici a găsit o scrisoare semnată de Nicolae Baikovski, «căpitan de Stat Major al afacerilor speciale»”[1].

În paralel, ancheta efectuată de D. D. Floru arăta că „sublocotenentul Serdici ar fi de origine sârb, este chemat temporar în armată și face parte din Regimentul 10 Călărași din Tulcea. Este frate sau văr cu un Sârdici, despre care acum câtva timp s-a publicat în ziare că în calitate de funcționar la Consulatul turc din București ar fi săvârșit falsuri, sau așa ceva, și a fost la Parchet. Pe timpuri, ar fi avut o frumoasă situație materială, astfel că, acum, din lipsă de bani îl cred capabil de orice, el fiind foarte ușuratic”.


TULCEA - VEDEREA ORASULUI VAZUT DEPE DUNARE


Ulterior, Afanasie Moruzov i-a trimis lui Floru două fotocopii după scrisoarea primită de sublocotenentul Vasile Serdici de la Nicolae Baikovski din Reni (șeful spionajului rus din localitate), cu precizarea că „dl. consul rus din Tulcea a primit un ordin de la Kartemișef, din Galați, prin care i se cere ca în cel mai scurt timp să-i comunice următoarele informații despre sublocotenentul Serdici: Dacă este într-adevăr de origine sârbă? Dacă e de familie bună (aristocrat)? Dacă e un înfocat rusofil? Ce sentimente are față de România? La toate aceste întrebări, am informații că dl. consul rus din Tulcea a dat relații favorabile”.

La 17 noiembrie 1915, sublocotenentul Afanasie Moruzov a raportat că sublocotenentul Serdici i s-a plâns că din cauză că nu i s-a aprobat un bilet de voie nu a putut pleca la Reni ca să-l vadă pe Țarul Rusiei, căci spune el „dacă mi s-ar fi dat acel bilet de voie la timp, azi poate eram ofițer rus”.

Peste câteva zile, continuând discuția, Serdici i-a mărturisit lui Afanasie Moruzov că nu se va mai prezenta la Galați dacă va primi răspuns favorabil de la ruși, ci o să caute un lipovean care să-l treacă noaptea frontiera în Rusia, fără a fi observat. De asemenea, raporta Afanasie: „Serdici este îngrijorat că superiorii lui au remarcat că el are legături cu rușii și îl supraveghează, dar dacă ar fi întrebat o să le spună că a luat legătura cu rușii de la Legație și Consulat doar pentru a se interesa de un prizonier ofițer austriac, Herbert Khun, mama acestuia fiind la București l-a rugat să facă acest demers”.

La 2 decembrie 1915, Afanasie Moruzov a primit sarcina de a se interesa la viceconsulul rus din Tulcea cu privire la sublocotenentul Serdici. Acesta i-a confirmat că „într-adevăr Serdici este primit în Armata rusă ca locotenent de cavalerie, însă acesta a fost văzut de mai multe ori de către agenții ruși pe la Legația Germaniei din București și în contact cu atașații militari germani, astfel că a fost lăsat deocamdată în suspans până ce guvernul rus va fi bine încredințat de sentimentele rusești ale sus numitului”.


agentia austriaca tulcea


Între timp, Siguranța din București a stabilit că în contul lui Serdici s-au făcut trimiteri de bani din Austria și Praga, printr-un anume Josef Kuhn. Cum suspiciunile se înmulțeau, la 10 decembrie 1915, lt. col. Ioan Rășcanu, de la Marele Stat Major General (care, atenție, avea legături de rudenie cu familia Moruzov – n.n.) și mr. Nicolae Condeescu, șeful Biroului 5 Informații, au solicitat detalii lui Iancu Panaitescu.

La 4 ianuarie 1916, Afanasie Moruzov a avertizat că sublocotenentul Serdici a înaintat o cerere Ministerului de Război pentru a fi înscris ca ofițer activ în Armata Română. Siguranța a alertat Marele Stat Major General și cererea a fost respinsă. Serdici s-a justificat lui Afanasie Moruzov că s-a compromis prin legăturile avute cu ofițerii ruși și că, începând cu data de 1 februarie, va fi trecut în rezervă. Afanasie a informat că refuzul Armatei a produs o puternică impresie asupra lui Serdici, fapt ce l-a convins să dezerteze cât mai curând în Rusia pentru a se înscrie ca ofițer în Armata rusă, că locul ales pentru trecere era punctul de frontieră Ceatal-Patlageanca, iar cauza care încă îl reținea pe Serdici era lipsa banilor. Afanasie a atenționat că dacă va reuși să facă rost de bani mai mulți, atunci Serdici nu va pleca singur în Rusia și îi va lua cu el și pe sublocotenentul Mihăescu, din Batalionul 10 Vânători, fiul lt. col. Mihăescu – comandantul Batalionului 10 Vânători. De altfel, Afanasie Moruzov semnalase și alți ofițeri inferiori din garnizoana locală deciși să treacă în Rusia, informații pe care își luase angajamentul să le verifice.


[1]ANR, DPSG 1898-1917, Dosar 276/1915-1916, filele 1-94.


Imagine 1 – foto copertă „Afansie Moruzov, marele spion uitat”;

Imagine 2 – ilustrată cu vedere de pe Dunăre a orașului Tulcea, se pot vede, în planul secund, Geamia Azzizi și clădirea (actuala) DeltaCons, anul 1915;

Imagine 3 – ilustrată cu aproximativ aceiași imagine, dar dintr-un unghi mai generos, cu mai „multă Dunăre, faleză și Tulcea”, anul 1915;

Imagine 4 – ilustrată cu Agenția Austriacă, locul unde erau ancorate (legate la chei) vasele de pasageri D.D.S.G. și Lloyd Austriaco. Clădirea a fost distrusă  complet în timpul Primului Război Mondial.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: