Skip to content

Afanasie Moruzov, marele spion uitat (episodul al IX-lea)

10 Mai 2016

afanasie moruzov coperta9Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 10 mai 2016


Excelentul studiu „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, semnat de distinsul profesor Dr. Sorin Aparaschivei, continuă cu episodul al IX-lea, conținând informații despre primii pași a celui care a fost cel mai de seamă spion al României, dinaintea Primului Război Mondial. Tulceanul Afanasie Moruzov a avut o existență și o activitate informativă pline de  mister, așa cum îi stă bine unui spion celebru. Lecturați acest document inedit, publicat pentru prima dată pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, motiv pentru care tulcenii îi sunt recunoscători autorului.

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


 

Afanasie Moruzov, marele spion uitat (episodul al IX-lea)

Dr. Sorin Aparaschivei

Perioada Primului Război Mondial – cazul Vasile Serdici (partea a treia)

 

Cât privește activitatea din timpul Războiului Mondial, la 17 decembrie 1916, directorul Siguranței Generale i-a telegrafiat lui Guță Dumitrescu, șeful Brigăzii Tulcea, ordonându-i să-i trimită la București pe frații Moruzov[1]. Se pregătea ceva important pentru cariera lor. În acea iarnă, greutățile frontului au impus constituirea Serviciului de Contrainformații Româno-Rus, cu două birouri: unul sub comanda col. Nicolae Condeescu, celălalt condus de colonelul rus Leontovici, ajutat de lt. col. Botnarenco. Rușii aveau în subordine 100 de ofițeri, funcționari și agenți civili[2]. Sediul Serviciului era la Roman.

În martie 1917, s-au pus bazele Serviciului de Contraspionaj din Delta Dunării (numit și Echipa Specială de Siguranță a Deltei Dunării), pentru colaborarea cu Serviciul de Contrainformații Româno-Rus. În fruntea serviciului a fost numit Mihail Moruzov. Rușii l-au delegat pe ofiţerul rus Budilovici să conlucreze cu Mihail Moruzov, românul fiind cunoscut drept chef de la Sûreté Roumaine du Delte[3]. Cu concursul lui Afanasie, Mihail Moruzov și-a fixat baza de operații a serviciului său la Ismail, unde, sub privirile căpitanului Alexandru Escholtz – șeful Serviciului local de contrainformații rus, supraveghea modul cum rușii cooperau clandestin cu armata bulgară și ascundeau informații aliatului român. Tot cu sprijinul lui Afanasie, Mihail Moruzov a infiltrat și câțiva agenți ai săi în Serviciul de spionaj rus din sudul Basarabiei și a aflat lista cu numele agenților români care au dezertat din Armata română, unii devenind informatori pentru Armata țaristă.


608848906686102040510935-18721-700_700


Istoricul Nicolae Meianu arată/confirmă că, în anul 1917, cu aprobarea Marelui Cartier General și a Siguranței Generale, Mihail Moruzov l-a infiltrat pe fratele său Afanasie în Serviciul de Informații rus (deși a fost invers, n.n.). Potrivit lui Meianu, Afanasie a fost recrutat de cpt. Escholtz, rusul știind că acesta este frate cu Mihail care, prin funcția deținută, era în posesia unor secrete importante. Escholtz l-a invitat pe Afanasie la un pahar de votcă și, din vorbă în vorbă, i-a propus lui Afanasie să-i procure informații despre autoritățile române. În schimb, i-a oferit o remunerație lunară de aproape 10 ori mai mare decât primea Afanasie de la autoritățile române. Afanasie l-a pus la curent pe Mihail cu încercarea de racolare, iar Mihail a raportat mai departe Marelui Cartier General, cu propunerea ca Afanasie să se lase recrutat de cpt. Al. Escholtz[4]. Sărmanul Escholtz nu știa cu cine avea de a face. De altfel, după Revoluția bolșevică din Rusia, refugiat în România și luat la întrebări de Siguranța română, Escholtz a mărturisit că nu a reușit niciodată să-și dea seama care a fost rolul lui Afanasie Moruzov și pentru cine a lucrat.


palatul pescariilor si statuia distruse in 1917


Ion Pavelescu, în lucrarea scrisă cu ajutorul lui Veniamin Moruzov (fiul lui Afanasie), arată că, în timpul războiului: „Afanasie Moruzov a fost cel care a făcut legătura în cadrul rețelei create de Mihail Moruzov, acoperind Delta Dunării, sudul Basarabiei, Ucraina și Bulgaria. Cu un fizic șters și apărând ca un personaj insignifiant, Afanasie călătorea aproape nestingherit când la Sofia, unde lua legătura cu fratele său Teofil, care îl punea la curent cu planurile bulgare, apoi schimba direcția și se ducea la Lemberg, unde Simeon, fratele, avea legături foarte bune cu ucrainenii din zonă și cu polonezii, își umplea memoria cu informații și apoi apărea la Tulcea, la primul semnal al lui Mihail Moruzov”[5].

Tot pe filiera bulgară, Afanasie, Mihail Moruzov și contele rus Potoțki, viitorul naș de cununie al lui Afanasie, „au organizat obținerea unor documente militare bulgărești foarte importante, cam la nivelul ordinei de bătaie al Armatei bulgare, însă în momentul când se găseau pe chei la Rusciuk, cu documentele asupra lor, poliția bulgară i-a ajuns și i-ar fi prins dacă Prafcu, căpitanul vaporului românesc, nu ar fi pus rapid vaporul în mișcare”[6].

Cât de eficientă a fost acoperirea lui Afanasie Moruzov și cât de ermetică a rămas compartimentarea activității în cadrul Siguranței Generale – se poate concluziona din câteva rapoarte ale agenților acestei instituții. În primăvara anului 1917, un agent al DPSG din Dobrogea își informa superiorii că: „Atanasie (!) Moruzov este agent în Serviciul Armatei a VI ruse. El a comunicat lui Vosnievski, din serviciul de Siguranță al Flotei Mării Negre, că a găsit [recrutat] oameni care să meargă la Tulcea și Constanța pentru spionaj”[7]. Cinci ani și jumătate mai târziu, la 17 septembrie 1922, un alt agent al Siguranței era sigur în raportul său că: „Afanasie Moruzov, în timpul neutralității, a fost în serviciul rușilor și a continuat să fie și în timpul războiului informator al rușilor în Galați”[8].


mircea cel batrana gara tulceaa


Prin februarie 1949, într-un referat al Securității Statului privitor la activitatea lui Mihail Moruzov, se menționa: „Mihail Moruzov s-a născut prin anul 1890 la Tulcea (…). A intrat de timpuriu în Poliție cu gradul de agent clasa a 8-a (…). În timpul războiului, s-a făcut remarcat prima dată în domeniul spionajului colaborând la acțiunea informativă antibulgară cu contele Potoțki, delegat al serviciului respectiv țarist. La această acțiune a luat parte și un frate mai mare al lui Mihail, anume Afanasie, despre care unii pretindeau că fusese la timpul său un as al profesiunii [subl. n.], din care însă, din motive ce nu se cunosc, s-a retras demult”[9].


[1] ASRI (Arhiva Serviciului Român de Informații), Dosar „D”, Cota arhivistică 10 988, Vol. I, fila 1.

[2] Th. N. Culitza, Poliția de informațiuni și contrainformațiuni, Tipografia Atheneu, București, 1938, pp. 27-28.

[3] ASRI, Fondul documentar 7702, filele 30-32, Dare de seamă pe lunile Iulie şi August 1917, semnează Moruzov, și adresa nr. 8, din 23 iulie 1917, semnată de viceamiralul Nenicov, fila 66.

[4]Meianu Nicolae, Istoria Serviciului Special de Informații, în „Studii și documente”, Vol. I, București, 1969, Consiliul Securității Statului, pp. 101-102.

[5]Ion Pavelescu, op. cit., p. 55.

[6]Ibidem, pp. 51-52.

[7] ASRI, D, Dosar nr. 7702, fila 14.

[8] ASRI, Dosar „D”, Cota arhivistică 10 988, Vol. I, fila 35.

[9] ASRI, Fond Penal 20954, Volumul 14, filele 197-203.


Imagine  1 – foto copertă „Afansie Moruzov, marele spion uitat”;

Imagine  2 – ilustrată cu statuia lui Mircea cel  Bătrân, care va fi distrusă în iarna lui 1917;

Imagine 3 –  fotografie din perioada anului 1918, cu statuia lui Mircea cel Bătrân „dispărută” (undeva în Bulgaria, pentru a fi topită), soclul distrus prin dinamitare și Palatul Pescăriilor (actualul club MGM) rămas miraculos în picioare (fotografie din colecția ICEM Tulcea);

Imagine  4 – fotografie cu actuala statuie a lui Mircea cel Bătrân, așezată, însă, în fața Gării feroviare a Tulcei.

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: