Skip to content

Misterul școlii românești de pe lângă Biserica Sf. Nicolae, din Tulcea – un episod „Detectiv prin Tulcea veche”

14 Iunie 2016

1

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 14 iunie 2016


În fiecare săptămână, în ziua de marți, blogul http://www.mistereledunarii.ro și paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea sunt gazdele unui articol publicat sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Cu siguranță, va fi o vară și o toamnă fierbinte, din punct de vedere jurnalistic, cu articole cuprinzând mistere, secrete, întâmplări necunoscute și neauzite, drame, tragedii și caraghioslâcuri petrecute, de-a lungul timpului, în cel mai frumos oraș de pe malurile Dunării, adică la Tulcea. Demersul nostru de jurnalism detectivist istoric, continuă astăzi cu un articol în care vom dezlega misterul școlii românești de pe lângă Biserica Sf. Nicolae, din Tulcea. Citiți și bucurați-vă de această lectură inedită și de faptul că locuiți într-un oraș atât de minunat, cu povești și istorii pline de savoare.

Și nu uitați: fiți, ziceți și argumentați cu informații din articolele noastre că sunteți tulceni!

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


Continuând anchetele „Detectiv prin Tulcea veche” și lăsând la o parte fantomele lacurilor din zonă și poveștile de dragoste ale tulcenilor (vezi ultimele două articole), azi ne vom ocupa de o chestiune extrem de serioasă, existența școlii românești de pe lângă biserica tulceană Sf. Nicolae, a cărei poveste ne-a intrigat și întristat nespus de mult, atunci când am citit prima dată despre ea. Între timp, am reușit să refacem adevăratul joc de puzzle al întâmplărilor petrecute între 1860 și 1872 și să dezlegăm misterul acestei școli.

În primăvara/vara anului 1870, marele Nifon Bălășescu ajungea la Tulcea, după o călătorie dificilă de la București la Galați (cu poștalionul, calea ferată București-Galați va fi gata abia în anul 1872) și după un sejur de 32 de zile la Mânăstirea Cocoș, de lângă Isaccea, unde călugării îi refuză propunerea de a înființa un seminar în limba română.

Să nu uităm să adăugăm că trecând Dunărea, Nifon Bălășescu ajunsese în Imperiul Otoman, în care Tulcea era capitală de departament, sangeacul Tulcei, care cuprindea întreaga Dobroge și Delta Dunării.

Pe la sfârșitul lunii iunie, Bălășescu se afla în frumosul nostru oraș, de unde îi trimite o scrisoare prietenului său de o viață, George Barițiu: „…La Tulcea găsii un oraș foarte frumos şi regulat, unde omul poate afla toate trebuincioasele ca şi la Galaţi. Locuitorii din Tulcea sunt români, bulgari, turci, greci, ruşi, nemţi, evrei … Cercetând eu oraşul, mergând la biserica bulgărească, era o şcoală mare, un fel de gimnaziu. De aici mersei la biserica germană, care era mare şi frumoasă, dar şcoala cea mare pentru băieţi şi fete o împodobea şi mai mult. Asemenea, toate naţionalităţile îşi aveau şcoala lor pe lângă biserică. În urmă mersei şi la biserica românească, – Sfântul Nicolae -, dar mă întristai la suflet, că pe lângă dânsa, şcoală nu are, ca şi alte neamuri…”.[1] Trebuie să recunoașteți că ultima frază nu poate decât să-ți lase un gust amar și să-ți întărească părerea că românii din Tulcea nu erau altceva decât o adunătură de neisprăviți, incapabili să-și amenajeze măcar o școală cât de mică pentru copii lor.

Povestea era însă cu totul altfel.


2


În primul rând, Nifon Bălășescu uită să specifice în scrisoarea sa că Biserica Sf. Nicolae era neterminată și nesfințită, slujbele fiind ținute în veche bisericuță din lemn, ridicată în anul 1830, care se afla în curtea actualei biserici (locul acesteia s-ar părea că este marcat de micul monument). Cu toate că construcția actualului lăcaș a fost începută în 1862, lucrările se împotmolesc când acestea era aproape gata, din cauza lipsei banilor dar și unui adevărat război religios între episcopii grec și bulgar al Tulcei, care începuseră o luptă cruntă pentru stăpânirea spirituală (și nu numai) asupra bisericii și a enoriașilor români. Fără a intra prea mult în detalii, amintim doar că Biserica bulgară (sub puternica influență a Imperiului Țarist și a Bisericii ruse) se separase de puțin timp de Patriarhia grecească de la Constantinopol și încerca să convingă cât mai mulți enoriași să treacă alături de ortodoxia slavă. Ca de obicei, de-a lungul istoriei, românii tulceni s-au trezit în mijlocul acestui adevărat război, împărțindu-se și ei, la un moment dat, în două tabere, cu sublinierea că cea ortodox grecească era mult mai numeroasă.


4


Există documente care relevă faptul că încă de la 1860, pe lângă bisericuța din lemn Sf. Nicolae funcționa o școală românească (de buche) într-o mică casă din apropiere, rolul de învățător-profesor fiind interpretat de preotul Alexandru Negru. La un moment dat, s-a format chiar un comitet de sprijin al școlii, care a început să facă demersuri la București pentru ca școala să fie ajutată cu un anumit număr de abecedare în limba română.

Din cauza abecedarelor, școala a fost închisă, în jurul anilor 1868-1869.


3


Pare o afirmație hazardată și un adevăr puțin probabil. Dar faptele chiar așa au fost. La un moment dat, câteva abecedare sunt aduse de la Iași sau București, în limba română și tipărite cu caractere latine, conform reformei impuse de Alexandru Ioan Cuza, de renunțare la scrierea chirilică și trecerea la alfabetul latin, una din cele mai importante reforme, despre care se mai vorbește foarte puțin. La vederea abecedarelor, Episcopul grec al Tulcei face atac de apoplexie, acuzându-i pe români de trădare și că au trecut de partea papistașilor, așa cum erau numiți depreciativ catolicii, considerați niște dușmani mai mari ai ortodoxiei chiar decât turcii. Ca să le demonstreze cât este de supărat a și afurisit comunitatea românească. Aceasta și-a întors privirea și speranța către Episcopul bulgar al Tulcei, care în prima fază le promite sprijinul, pentru ca apoi să-i afurisească și el. Așa se face, că la anul de grație 1870, Nifon Bălășescu găsește școala românească închisă, iar doi ani mai târziu, în iarna lui 1872, este închisă și Biserica Sf. Nicolae, la ordinul valiului (guvernatorului) de la Rusciuk (actualul Russe), unde se afla capitala vilaietului Tuna (Provinciei Dunărea), de care aparținea Tulcea, sătul de luptele celor două tabere dornice să o stăpânească.

Biserica va fie redeschisă în ziua de 7 noiembrie 1877, în urma unor evenimente dramatice, care vor face să se uite data precisă a redeschiderii și școlii în limba română. După trecerea Dobrogei alături de România, învățământul devine o problemă de stat și se vor înființa la Tulcea primele școli în limba română, laice și gratuite.

Povestea micii școli românești de pe lângă Biserica Sf. Nicolae va rămâne în memoria tulcenilor, chiar dacă din când în când aceștia mai dau semne de uitare.

Din acest motiv există mistereledunarii.ro, balsam pentru suflet și minte, sub formă de lectură.


Imagine1 – ilustrată cu Biserica Sf. Nicolae, de la sfințirea din 1900;

Imagine2 – ilustrată cu Biserica Sf. Nicolae, din perioada interbelică;

Imagine3 – fotografie cu micul monument aflat în curtea Bisericii Sf. Nicolae, pe locul acestuia se afla bisericuța din lemn, construită la 1830 (monumentul se poate vedea în curtea bisericii, într-o formă renovată);

Imagine4 – primul abecedar scris în limba română (cu caractere latine), publicat în anul 1868, printre autori fiind și Ion Creangă, cel din imagine este ediția a doua iar o persoană grijulie a modificat anul apariției într-o acțiune de plastografie destul de naivă.


[1] „George Barițiu și contemporanii săi”, vol. 6

2 comentarii leave one →
  1. 3 Iulie 2016 18:11

    Pentru domnul George Naumof… Mulțumesc frumos pentru „ținutul” aproape de blogul mistereledunarii. Suntem fericiți că un autor distins ca dvs. ne urmărește. Numai de bine și foarte mult spor la scris!

  2. George Naumof permalink
    14 Iunie 2016 15:10

    Interesant si util. Aflam „noutati” din vechime.
    Mult succes domnule Detectiv!
    Cu stima,
    Geo Naum

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: