Skip to content

Sinagoga tulcenilor… un episod „Detectiv prin Tulcea veche”

2 August 2016

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 02 august 2016


În fiecare săptămână, în ziua de marți, blogul http://www.mistereledunarii.ro și paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea sunt gazdele unui articol publicat sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Cu siguranță, va fi o vară și o toamnă fierbinte, din punct de vedere jurnalistic (și nu numai), cu articole cuprinzând mistere, secrete, întâmplări necunoscute și neauzite, drame, tragedii și caraghioslâcuri petrecute, de-a lungul timpului, în cel mai frumos oraș de pe malurile Dunării, adică la Tulcea. Demersul nostru de jurnalism detectivist istoric, continuă astăzi cu un articol în care vom discuta despre Sinagoga tulceană, cunoscută și sub numele de Templul Coral, un adevărat monument al comunității evreiești tulcene. Și nu uitați: fiți, ziceți și argumentați cu informații din articolele noastre că sunteți tulceni!

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


Pe strada Babadag, una dintre cele mai importante străzi ale Tulcei, se află situată Sinagoga, așa cum o denumesc toți tulcenii, sau Templul Coral, așa cum apare în documentele oficiale și cum este numită de evreii tulceni, atâția câți au mai rămas. Pare o construcție care a călătorit în timp, fiind singura de acest gen din întreg orașul, străjuită de o parte și alta de blocuri din beton. Pe vremuri, strada Babadag, alături de străzile înconjurătoare, constituia centrul cartierului evreiesc al Tulcei, al cărui număr de suflete atingea, în 1910, aproximativ două mii (cam 10% din populația orașului).

Mahalaua israelită, așa cum era numită de tulceni, s-a format mai târziu și mai încet decât cele românești, grecești sau bulgărești, poate și pentru faptul că negoțul tulcean a fost multă vreme un fief al grecilor și al armenilor. Templul Coral este un vestigiu aproape singuratic al unei comunități numeroase și  importante a orașului. Sinagoga – Templul Coral este construit în perioada 1880-1901 ,fără să se cunoască  data precisă, de către comunitatea israelită din Tulcea, fiind, s-ar părea, a treia sinagogă tulceană, în ordinea construirii lor. Una dintre ele se afla pe strada Orientului, împreună cu cea de-a doua, fiind construcții mult mai modeste. Acestea două au fost distruse fie în timpul ultimelor două războaie, fie au căzut victime ale planurilor de sistematizare ale orașului, care a împânzit orașul cu blocuri de beton. La demolarea lor a contribuit și faptul că, începând cu perioada interbelică, comunitatea evreiască tulceană a început să scadă numeric, ajungând ca în zilele noastre, aceștia să fie în jur de douăzeci.


12


Arhitectura atât de diversă a sinagogilor este o dovadă în plus că religia practicată de poporul evreu are un fond solid cu forme însă diferite și libere în exprimare. Astfel, sinagoga tulceană este un exemplu în plus de unicitate, neasemănându-se cu nici o altă sinagogă din România, având corespondent poate în Tel Aviv. După dimensiuni, sinagoga tulceană este una medie, de tip bazilical cu un etaj. Faptul că nu există dogme rigide care să ghideze construirea sinagogilor este motivul pentru care s-a generat o diversitate mare arhitectonică și o luptă continuă între tendințele reformiste și cele conservatoare. Cele două turnuri laterale sunt elemente inedite la o sinagogă, iar cupolele demonstrează, s-ar părea,  influența orientală din fostul Imperiu Otoman. În principiu, în sinagogă ar putea oficia orice participant care cunoaște ritul și nu numai preoții. Enoriașii ar fi cei care conduc funcționarea sinagogii, printr-un comitet ales din mijlocul lor (al cărui președinte se numește parnas), conducătorul executiv (gabai) ocupându-se de activitățile concrete. Condițiile materiale ar fi asigurate de intendent (șameș), iar rugăciunile sunt citite cu voce tare de un cantor (hazan). Una dintre puținele condiții impuse este aceea ca numărul participanților să fie de minim 10, cu o vârstă mai mare de 13 ani. Sinagogii tulcene i-a fost restrânsă mult curtea interioară în timpul rearanjărilor urbanistice, iar clădirea în sine a suferit mai multe reabilitări, cele mai importante fiind în anii 1980 și 2012, păstrându-și însă autenticitatea și posibilitatea de a fi folosită pentru ceremonialul religios israelit. În mare parte, clădirea templului este aceeași, păstrându-se intacte candelabrele și mozaicul pardoselii, elemente remarcabile, luând în considerare amarul de ani trecuți peste clădire și comunitate. Cel mai importat element al sinagogii îl reprezintă chivotul (Arca Alianței – Arca Sfântă – Aron Hakodeș), în care se păstrează sulurile Torei, în cazul sinagogii tulcene fiind un spațiu amplu și plin de generozitate. Hupa, baldachinul ținut deasupra tinerilor căsătoriți se află și acum în dotarea sinagogii, cei patru stâlpi din lemn fiind abandonați stingher într-unul din colțuri, având în vedere că ultima căsătorie desfășurată aici a fost în data de 13 februarie 1977, între domnul David Beno și domnișoara Simona Hausirer (absolventă a Liceului Spiru Haret Tulcea), acest eveniment fiind primul și ultimul, din nefericire, după 1958. Pentru interesul tulcenilor, putem să-i asigurăm că cei doi sunt bine, sănătoși, stabiliți de mulți ani în Israel, subsemnatul fiind contactat de domnul David Beno, în urmă cu doi ani, pentru a-i trimite câteva din cărțile despre Tulcea, pentru un cadou surpriză doamnei Beno. Schimbul de mesaje cu David Beno a fost emoționant, dovedind că Tulcea a rămas în sufletele celor doi la loc de cinste. În plus, am reușit să-l conving să scrie un articol despre vremurile când distinsul domn locuia încă în România, articol care a fost publicat pe www.mistereledunării, cu titlul și a avut un frumos succes printre cititorii tulceni. La terminarea construcției sinagogii, fiecare bărbat din comunitate – care a contribuit la ridicarea acesteia – a fost împroprietărit cu un jilț (un loc pe banchete), pe viață, pe care putea să-l lase moștenire, să-l vândă sau chiar să-l închirieze.


13


În zilele noastre, Templul Coral a fost reabilitat grație sprijinului financiar primit din Israel, dar și Primăriei Tulcea. Și mai importantă în această acțiune a fost activitatea asiduă a președintelui comunității evreiești din Tulcea, distinsul profesor Solomon Faimblat, care a condus efectiv lucrările de reabilitare. Sinagoga poate fi utilizată pentru procesiuni religioase (dacă comunitatea reușește să strângă cei zece membri, ca prezență obligatorie), dar poate fi vizitată și ca un impresionant muzeu al istoriei comunității evreiești tulcene și chiar a Tulcei.


Mai multe despre Sinagoga tulceană – Templul Coral,  puteți citi în cartea „Tulcea – ghidul călătorului nostalgic, romantic și rafinat”, vol.1.


Imagine1 – fotografie stilizată cu Tempul Coral, în zilele noastre;

Imagine2 – fotografie cu strada Babadag, în care se poate observa Sinagoga, în planul secund. Casa cu etaj, din prim plan a rezistat până aproape în anii 80, fiind demolată după un litigiu îndelungat;

Imagine3 – fotografie cu Templul Coral, din perioada 1970.

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: