Skip to content

Într-un fel, cea mai veche biserică din Tulcea… un episod „Detectiv prin Tulcea veche”

30 August 2016

1

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 30 august 2016


În fiecare săptămână, în ziua de marți, blogul http://www.mistereledunarii.ro și paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea sunt gazdele unui articol publicat sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Cu siguranță, va fi o vară și o toamnă fierbinte, din punct de vedere jurnalistic (și nu numai), cu articole cuprinzând mistere, secrete, întâmplări necunoscute și neauzite, drame, tragedii și caraghioslâcuri petrecute, de-a lungul timpului, în cel mai frumos oraș de pe malurile Dunării, adică la Tulcea. Demersul nostru de jurnalism detectivist istoric, continuă astăzi cu un articol în care vom discuta despre Biserica „Schimbarea la față” (Rusească), considerată, dintr-un anumit punct de vedere, cea mai veche din Tulcea. Și, apropo, nu uitați: fiți, ziceți și argumentați cu informații din articolele noastre că sunteți tulceni!

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


Trebuie să recunoaștem că www.mistereledunarii.ro au un defect, care de fapt este plăcerea de a face tot felul de clasamente cu „cel mai vechi, cea mai veche, primul, prima”… cu referiri la clădiri, monumente, străzi și chiar oameni. Dintr-un asemenea clasament nu putea să lipsească „cea mai veche biserică tulceană”, cu specificația că formula este destul de inexactă, dacă nu se specifică criteriile clasamentului, adică cu referire la construcțiile actuale ale bisericilor tulcene sau la locația lor. În primul rând, trebuie menționat că aproape toate bisericile din Tulcea, din ziua de azi, sunt ctitorii ale unor comunități de credincioși, realizate în perioada mijlocului secolului al XIX-lea (începând cu anul 1850), pe locul unor bisericuțe din lemn, mult mai modeste, ridicate, la rândul lor, undeva în jurul anului 1830. Și aici putem enumera: Biserica Buna vestire (Grecească), Biserica Sf. Gheorghe (Bulgară) și Biserica Sf. Nicolae (Română).

La prima vedere, acesta ar fi clasamentul topului 3, dar așa cum frumosul nostru oraș oferă tot timpul surprize, surprize… și de data aceasta, ordinea este dată peste cap de un outsider. Într-un fel, cea mai veche biserică din Tulcea este Biserica „Schimbarea la față” (Rusească), situată pe strada Slt. Gavrilov Corneliu, nr. 93, numită inițial Regina Elisabeta. Trebuie să fim însă corecți până la capăt și să spunem că nu ne referim la construcția actuală, ci la faptul că locația respectivă a adăpostit, s-ar părea, una din primele biserici tulcene, construită din lemn, lut și stuf, undeva în jurul anului 1736.


2


Cei care au construit-o au fost cazacii, fără să se poate stabili cu precizie dacă aceștia erau de pe Don sau de pe Nipru. Diferența este mai mult decât importantă, dar spațiul acestui articol nu le permite să dezvoltăm prea mult aceste subiect. Important este că timp de aproape o sută de ani, cele două feluri de cazaci s-au luptat între ei, cu multă abnegație, sub privirile indiferente ale otomanilor, care erau stăpâni de fapt al Dobrogei, în acea perioadă.


3


Ceea ce îi atrăgea cel mai mult pe vajnicii războinici era poziția minunată a locului, lucru care astăzi pare greu de crezut și devenit banal prin faptul că biserica este ascunsă în spatele  unei sumedenii de blocuri din beton. Pa atunci însă, locul prezenta avantajul că era o ridicătură din pământ și piatră, situat pe malul unui golf al Dunării, ale cărui valuri ajungeau până în dreptul actualei Pieței noi. De asemenea, s-ar părea că aici se găsea un izvor cu apă foarte bună de băut și care a dispărut destul de târziu, în jurul anului 1870. După prima bisericuță (există informații că ar fi fost chiar mai multe, construite succesiv), realizată din paiată (împletitură de nuiele și pământ) învelită cu stuf, biserica din zilele noastre este rodul ctitoriei cazacilor zaporojeni (haholi cum îi „alintă” tulcenii). Astfel, pe la 1868, zaporojenii din Tulcea, având mahalaua în această zonă a Tulcei, privind cu oarecare invidie la creştinii din mahalalele românească, grecească şi bulgărească, care îşi ridicaseră biserici mari și frumoase, din zidărie și piatră, așa cum numai la Constantinopol și în marile orașe se puteau vedea, se hotărăsc să facă și ei același lucru, solicitând Înaltei Porți firman (autorizație de construire), probabil contra unei taxe destul de consistente, așa cum erau  obiceiurile orientale, care s-a  păstrat în zonă chiar până în zilele noastre.  Piatra de temelie și sfințirea locului viitoarei biserici, ceva mai la sud față de biserica veche, au fost realizate în data de 6 august 1872, de către  episcopul Tulcei, Dionisie, care reprezenta Patriarhia Grecească de la Constantinopol. Această informație este extrem de importantă, deoarece susține afirmația noastră că actuala Biserică „Schimbarea la față”, numită și „Rusească” nu a avut și nu are nicio legătură cu Rusia, drept dovadă că aceasta nu a fost sfințită de un prelat moscovit sau kievean, ci de unul grec, sub îndrumarea căruia se aflau majoritatea bisericilor românești dobrogene. Sfințirea bisericii se va realiza abia în anul 1883, fiind una dintre puținele biserici începute cu firman otoman și finalizată cu documente ale Regelui Carol I. Din toate rândurile scrise până acum se desprinde clar ideea că Biserica „Schimbarea la  față” este o ctitorie a comunității căzăcești zaporojene, un popor aflat în război declarat cu Imperiul Rus, care încerca să-i asimileze în marea Rusie și să-i subjuge religios Patriarhiei de la Moscova. În aceste codiții, denumirea de Biserica Rusească, așa cum o cunosc mai toți tulcenii, nu are niciun suport. Explicația s-ar putea găsi în variatele denumiri pe care le-au primit cazacii, începând cu haholi, de la șuvița de păr (un fel de coc) pe care o purtau bărbații și până la rusnaci sau rusneaci. Toate cu scopul de a-i diferenția de lipoveni, pe care nu aveau niciun motiv să-i agreeze, sentimentul fiind, de fapt, reciproc. Ținând cont de faptul că o lungă perioadă de timp cazacii se autointitulau și erau numiți rusnaci, probabil că și Biserica „Schimbarea la față” a fost numită Biserica Rusnacă. În perioada următoare începutului de secol XX, mai ales după Primul Război Mondial, în care Rusia a devenit din ce în ce mai prezentă în viața românească, termenul de rusnac și-a pierdut înțelesul original, devenit o formă depreciativă a celui de rus. Așa cum era normal, nici biserica noastră nu mai putea fi denumită Rusnacă, alegându-se forma Rusească, fără niciun suport moscovit însă.


 4


Zidurile sunt din piatră naturală și cărămidă, cu grosimea de 1,5 m, formând corpul bisericii după modelul unui trifoi. Cupola construită inițial s-a prăbuşit în urma devastatorului cutremur din 10 noiembrie 1940, fiind reconstruită cu dimensiuni mai mici şi mai uşoară. Cu toate acestea, cutremurul din martie 1977 a afectat din nou, grav, clădirea bisericii, care în data de 10 noiembrie a intrat în reparaţii, cu toate că  părea iremediabil compromisă. Biserica „Schimbarea la faţă” este înzestrată cu un clopot masiv, în greutate de 2 tone, turnat la Kiev în anul 1870.

Cam atât, deocamdată, despre Biserica „Schmibarea la față” (Rusească), ar mai fi multe de povestit, printre care și faptul că destinul acesteia a fost în strânsă legătură cu cel al marelui spion Mihail Moruzov, care plănuia să aducă acest locaș bisericesc, la care slujise tatăl său, în prim planul arhitectonic al Tulcei, proiect care a fost curmat o dată cu viața spionului. Dar despre aceasta și alte lucruri despre această biserică puteți citi în cartea „Tulcea – ghidul călătorului nostalgic, romantic și rafinat”, vol.2.


Imagine1-fotografie stilizată cu Biserica „Schimbarea la față” (Rusească), în zilele noastre;

Imagine2-fotografie aeriană, recentă, a Bisericii  „Schimbarea la față”;

Imagine3-un tablou sugestiv, realizat de pictorul Ilya Repin, intitulat „Cazaci zaporojeni scriindu-i Sultanului o scrisoare”. Aceștia au fost strămoșii cazacilor zaporojeni stabiliți la un moment dat în Tulcea;

Imagine4-o fotografie cu Biserica „Schimbarea la față”, din perioada 1940-1950, realizată dinspre Parcul „Sf. Gheorghe”. În stânga se poate observa Casa parohială.


 

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: