Skip to content

Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916) – un episod „Detectiv prin Tulcea veche” (1)

4 Octombrie 2016

mihail-moruzov-misterele-dunariiArticolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 4 octombrie 2016


Dr. Sorin Aparaschivei, din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, revine la Tulcea.

Ca și în primele două prezen’e, sosirea dânsului este doar virtuală (cu toate că tulcenii îl așteaptă cu drag și într-o vizită reală). Domnia sa ne propune un alt studiu excepțional, de data aceasta asupra marelui spion tulcean Mihail Moruzov, concentrat pe perioada 1906-1916, odată cu primii pași în activitatea de informații. Implicarea a zeci de tulceni în această romantică și periculoasă activitate, transformă acest studiu într-un valoros document de istorie locală. Veți constata cu uimire că aproape toți tulcenii erau implicați, mai mult sau mai puțin, în lupta purtată de rețelele de spionaj, în frumosul nostru oraș. Bucuria lecturii este și mai mare datorită faptului că Dr. Sorin Aparaschivei ne-a făcut onoarea, ca și cu ocazia studiului „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, de a publica pentru prima dată acest document la Tulcea, în cinstea tulcenilor și a istoriei lor unice, motiv să-i mulțumim sincer pentru cadoul scriitoricesc făcut.

Din motive de spațiu, studiul va fi serializat în mai multe episoade, care cu siguranță că vă vor încânta și ține cu inima la gura, într-un autentic thriller istoric. Acestea se vor derula în fiecare săptămână, în ziua de marți, pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Citiți și bucurați-vă, istoria Tulcei este minunată!

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


 

Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916)

Sorin Aparaschivei

A căuta prin arhive date sau informații despre personalitatea și activitatea lui Mihail Moruzov, cu atât mai mult din perioada corespunzătoare debutului și primilor ani în activitatea informativă, este o activitate anevoioasă. În anul 1924, la o intervenție a Marelui Stat Major al Armatei Române, privind activitatea din trecut a agentului Mihail Moruzov, Direcția Poliției și Siguranței Generale (DPSG) a dat următorul răspuns: „Solicitarea nu poate fi precis îndeplinită din cauză că, în timpul Războiului Mondial, Arhiva veche care a existat la Siguranța Generală, până în anul 1917, a fost evacuată de la Iași la Moscova [iar o parte la Stockholm – n.n.] împreună cu arhivele celorlalte departamente ale Ministerului [de Interne], iar, după Război, aceste arhive nu au mai fost restituite Siguranței”.

Au urmat de atunci alte pierderi și distrugeri ireparabile. Nu sunt de neglijat nici piedicile cauzate de atenta și deplina conspirare a documentelor emise de autoritățile din domeniu. Și cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, avem și invidia unor contemporani, inclusiv „ancheta” comandată de Ion Antonescu, conducătorul statului român, care au mistificat adevărul documentar cu privire la faptele Tulceanului în serviciul României.

Sunt câteva dintre motivele pentru care personalitatea lui Mihail Moruzov – copilul teribil al informațiilor și contraspionajului românesc – a rămas și astăzi puțin cunoscută și controversată[1].

Cercetarea de față nu-și propune să repare imaginea în istorie a lui Mihail Moruzov. Ea este doar o lămurire a începuturilor activității informative a acestui personaj acoperit de mister, dar și un răspuns la întrebarea: cum a fost posibil ca un tânăr „obscur și fără multă carte” să ajungă a stăpâni în mod perfect arta spionajului, determinând conducerea statului să-l însărcineze cu onorabila misie a organizării și conducerii Serviciului Secret (clandestin) al Secției a II-a din Marele Stat Major al Armatei Române, poziție care i-a adus lui Mihail Moruzov o asemenea influență în stat încât generali, miniștri, șefi de guvern și alți potentați ai vremii se înghesuiau, „până peste puterile posibile”, în a-i trece pragul și cere sfatul.

Cercetarea este inedită și se bazează, în demonstrație și argumentație, pe documente primare ale Direcției Poliției și Siguranței Generale găzduite de Arhivele Naționale ale României.

*Materialul reprezintă un demers exclusiv al autorului (Sorin Aparaschivei) și nu implică sprijinul sau punctul de vedere al unor instituții publice sau private.


Familia și câteva clarificări asupra datei de naștere

Data venirii pe lume a lui Mihail Moruzov este încă disputată de istorici. Există Actul de naștere nr. 428 din 18 septembrie 1887, publicat de cercetătoarea Lelia Postolache, potrivit căruia: Mihail Morozoff s-a născut la 16 septembrie 1887, ora unu noaptea, în casa din str. Elisabeta Doamna, nr. 166, ca fiu al preotului Nicolae Morozoff, 45 ani, și al Mariei, născută Ilie, 42 ani, nașterea fiind declarată de moașa Maria S. Cioroi, 60 ani, și martorii: Gavriil Ticofschy, 40 ani, și Sofron Ticofschy, 38 ani, agricultori[2].

În ciuda detaliilor și a aspectului de autenticitate, actul citat prezintă câteva neconcordanțe: 1) în anul 1895, la căsătoria Pelaghiei Morozov cu Veniamin Neronovici, preotul Nicolae Moruzov și-a declarat vârsta de 56 ani, iar Maria pe cea de 52 ani[3]. Cu șapte ani în urmă însă, în anul 1888, la căsătoria lui Grigore Trofimescu cu Theodosia Moruzov, același preot Nicolae Moruzov preciza că avea etatea de 52 ani, iar Maria pe cea de 50 ani[4]. Deci diferențe semnificative de vârstă; 2) actul ar fi o traducere după un original întocmit în limba turcă (alfabet arab) aflat în păstrare la Direcția Județeană Tulcea a Arhivelor Statului (DJTAN). Bănuiala personală este că tălmaciul documentului a căzut în capcana unei traduceri eronate, diferența de trei ani (1887 – 1890) provenind din faptul că anul otoman este unul lunar, având 354 sau 355 de zile, deci cu 9-10 zile mai scurt decât cel gregorian[5]. Probabil, Actul de naștere de mai sus a stat și la baza Certificatului de deces eliberat de autoritățile comuniste, la 8 octombrie 1970, Aurorei-Florina Moruzov, fiica numitului, unde s-a „atestat” același lucru: Mihail Moruzov s-a născut în anul 1887, fără a se menționa ziua de naștere[6]. Alți specialiști sau istorici avansează ca dată de naștere ziua de 8 noiembrie, sau anul 1889[7]. Ideea este că niciunul dintre actele publicate până în prezent nu este un original, iar Mihail Moruzov nu a semnat nici un document care să „ateste” că s-ar fi născut la 16 septembrie, anul 1887.

De aceea, susțin ipoteza că Mihail Moruzov s-a născut la… 8 noiembrie 1890! Cu următoarele dovezi și argumente: Două procese-verbale (inedite) – încheiate la 8 septembrie 1940, în arestul Poliției Sociale din București, în prezența lui Mihail Moruzov. În primul, „infractorul Mihail Moruzov” a completat și semnat următoarea Fișă de arest: „Ocupația: funcționar; Vârsta: 50 ani; Anul nașterii: 8 noiembrie 1890; Locul nașterii: Tulcea, județul Tulcea; Domiciliul actual: București, Str. Toma Stelian nr. 2; Naționalitatea: română; Cetățenia: română; Religia: creștin ortodox; Tata: Nicolae; Mama: Maria; Studii: bacalaureat și (indescifrabil); Limbi vorbite: rusă, ucraineană, bulgară, iugoslavă, polonă, croată (? ilizibil), slavonă; Situația militară: satisfăcut; Talia: 1,68 m, robust; Fața: rotund-ovală; Fruntea: lată; Părul: castaniu; Ochii: albaștri; Sprâncene: blonde; Nas: ondulat (profil), drept, cârn (față); Gura: mijlocie; Bărbia: rotundă; Semne particulare: chelie frontală[8]. Al doilea proces-verbal cuprinde lucrurile personale ale arestatului, în dreptul rubricii data nașterii – Mihail Moruzov a trecut și semnat identic: 8 noiembrie 1890! După știința subsemnatului, aceste două documente sunt singurele în care data de naștere este certificată de semnătura lui Mihail Moruzov.

De asemenea, într-un tabel întocmit de Secția Adjutanturei cu funcționarii civili ai Marelui Stat Major, la 25 iulie 1929, la poziția a 9-a se specifică: „Mihail Moruzov, șef al Biroului Special de Informații, născut la 8 noiembrie 1890”![9].

Alte argumente în sprijinul lui 8 noiembrie 1890 sunt: 1) celebrul episod al „pândei din altar” din toamna anului 1907, Ion Pavelescu atrăgând atenția că Mihail Moruzov era doar „un copil de mahala” (adică 16-17 ani?)[10]; 2) abandonul școlar din anul 1907, produs în „clasa a III-a de liceu”, fiind greu de crezut că la acea dată Mihail era încă elev; 3) Mihail Moruzov i-a avut colegi de clasă pe Gheorghe Brătescu, născut în anul 1891[11], și Octavian Livovschi, născut în anul 1890; 4) încorporarea tânărului Mihail Moruzov în Armata Română, eveniment care a avut loc în octombrie 1910 și confirmă vârsta de 20 de ani necesară stagiului militar; 5) Diploma de Încetățenire, din 4 iulie 1911, eliberată lui Mihail Moruzov – act care conform prevederilor legale se elibera doar la împlinirea majoratul politic (vârsta de 21 ani)[12].


[1] Printre autorii care s-au ocupat de biografia lui Mihail Moruzov, vezi: Ion Pavelescu, Enigma Moruzov, Cel mai mare spion din istoria României, 1995; Cristian Troncotă, Mihail Moruzov și Serviciul Secret de Informații al Armatei Române (1997); idem, Mihail Moruzov și frontul secret (2007); Meianu Nicolae, Istoria Serviciului Special de Informații, în „Studii și documente”, Vol. I, București, 1969, Consiliul Securității Statului; Fl. Pintilie, Șt. Marițiu, Nevian Tunăreanu, C. Beldiman, Istoria Serviciului Secret de Informații, Editura INI, București, 2000.

[2] Lelia Postolache, Bisericile orașului Tulcea și slujitorii lor, Editura Metamorfosi, Tulcea, 2013, p. 373, citează:  DJTAN (Direcția Județeană Tulcea a Arhivelor Naționale), Registre stare civile, Primăria Tulcea.

[3] Ibidem.

[4] Ibidem, p. 374.

[5] O asemenea „inadvertență” este sesizată de distinsul profesor tulcean Nicolae C. Ariton, într-o lucrare a domniei sale, la traducerea unui firman din anul 1868 – vezi: Nicolae C. Ariton, Tulcea – ghidul călătorului romantic, nostalgic și rafinat, Volumul al II-lea, Tulcea, 2015, Tipărit de ZOOM print & copy center, Iași, pp. 124-125. Tot domnul Nicolae C. Ariton a semnalat și dispariția foilor referitoare la activitatea școlară a elevului Mihail Moruzov din registrul matricol al școlii urmate de acesta (www.mistereledunarii.ro).

[6] Vezi: Marin Iancu, 28 noiembrie 2015, pe: http://adevarul.ro/locale/tulcea/misterul-mortii-mihail-moruzov-parintele-serviciilor-secrete-romane-acuza-fiica-sa-1_56581f667d919ed50ea330af/index.html.

[7] Data de 8 noiembrie 1889 este menționată în cazierul nr. 723, aparținând funcționarului Mihail Moruzov, dată considerată falsă, la 15 decembrie 1941, în Referatul privitor la ancheta declanșată de secretariatul de Stat al Armatei de uscat față de activitatea lui Mihail Moruzov, fost șef al Serviciului Secret, ASRI, FP 20954, vol. 2, fila 108. Mea culpa, la un moment dat, am acceptat anul 1889 – ca an al nașterii lui Mihail Moruzov, vezi: Mihail Moruzov – Spionul și Omul, în „Revista Română de Studii de Intelligence”, nr. 9/iunie 2013; sau: http://www.mistereledunari.ro; sau: arhiva electronică a cotidianului „Obiectiv de Tulcea” etc.

[8] ASRI (Arhiva Serviciului Român de Informații), FP (fond penal) 20954 Volumul 15,  filele 117-119.

[9] ASRI, Dosar nr. 20954.

[10] Ion Pavelescu, Enigma Moruzov, Cel mai mare spion din istoria României, Editura Gaudeamus, Iași, 1995, pp. 36-42.

[11] Gheorghe Brătescu, camaradul din liceu al lui Mihail Moruzov, a ajuns un arhitect căutat, ajutor de primar și chiar arhitectul șef al orașului Tulcea. Mihail Moruzov a păstrat cu el o relație de prietenie toată viața, încredințându-i și câteva lucrări în Tulcea și Zebil.

[12] Un facsimil al diplomei apare în articolul „Moruzov și tentația puterii”, autor: Valeriu Florin Dobrinescu, publicat în Revista „Document, Buletinul Arhivelor Militare Române”, Anul I, Nr. 1/1998, pp. 8-9.

No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: