Skip to content

Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916) – un episod „Detectiv prin Tulcea veche” (4)

25 Octombrie 2016

moruzov-coperta-4Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 25 octombrie 2016


Dr. Sorin Aparaschivei, din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, revine la Tulcea. Domnia sa ne propune un nou studiu excepțional asupra marelui spion tulcean Mihail Moruzov, concentrat pe perioada 1906-1916, însoțindu-l în primii pași de activitate în informații. Implicarea a zeci de tulceni în această romantică și periculoasă activitate, transformă acest studiu într-un valoros document de istorie locală. Veți constata cu uimire că aproape toți tulcenii erau angrenați, mai mult sau mai puțin, în lupta purtată de rețelele de spionaj, în frumosul nostru oraș. Bucuria lecturii este și mai mare datorită faptului că Dr. Sorin Aparaschivei ne-a făcut onoarea, ca și cu ocazia studiului „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, de a publica pentru prima dată acest document la Tulcea, în cinstea tulcenilor și a istoriei lor unice, motiv să-i mulțumim sincer pentru cadoul scriitoricesc făcut.

Din motive de spațiu, studiul va fi serializat în mai multe episoade, care cu siguranță că vă vor încânta și ține cu inima la gura, într-un autentic thriller istoric. Acestea se vor derula în fiecare săptămână, în ziua de marți, pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Citiți și bucurați-vă, istoria Tulcei este minunată!

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916)

Sorin Aparaschivei

Acesta a fost contextul în care Mihail Moruzov i-a cunoscut pe „anarhiștii” Leon Troțki, C-tin Dobrogeanu-Gherea , I. C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Gh. Cristescu-Plăpumaru, Zamfir Arbore etc. „Relația” lui Mihail Moruzov cu socialiștii a fost evocată și de Grigore Ghica, fiul lui Eduard Ghica (viitor director în Siguranță), care nota că tatăl său „găsise în Siguranță un informator excepțional, Moruzov: cap de mongol, fiu de pescar avut din Tulcea. Deștept, abil, spiona pe comuniști, se ducea în Rusia mai ușor ca mine în grădină. Odată, a semnalat sosirea unui curier trimis de Troțki la Cristescu-Plăpumaru să-i remită drept fonduri două briliante ascunse în cravată .


11


Concomitent, ghidat de DPSG și Marele Stat Major, Mihail Moruzov a început să lucreze și la identificarea elementelor spionajului militar ruso-bulgar din Dobrogea. La 27 aprilie 1909, în urma unei astfel de acțiuni, comisarul Mandragiu, șeful BSST, a raportat Centralei că la Clubul Bulgar din Tulcea și-a făcut apariția colonelul bulgar Marcu Dulgherski, din Filipoli, ginerele lui Hagi Petroff, ce se interesa de organizarea Armatei Române în Dobrogea. Iancu Panaitescu a ordonat ca de supravegherea colonelului bulgar să se ocupe personal „125”. Mihail Moruzov nota: „M-am dus la Clubul Bulgar, m-am așezat la o masă și am început să citesc ziarul Vecerna Posta. Alături, stătea colonelul Dulgherski care citea L´independence Roumain. Am intrat în vorbă. Colonelul m-a întrebat cu ce mă ocup. I-am spus că sunt grădinar în acest oraș (…). După câteva minute, colonelul a început să se intereseze de unitățile Armatei Române concentrate la Tulcea, Sulina, Babadag și Chilia Veche. Pentru a-l stimula, am început să laud cât de bine este înzestrată și condusă armata bulgară în comparație cu cea română (…)” . De la Dulgherski și anturajul acestuia, Mihail Moruzov a aflat că nordul Dobrogei fusese invadat de cadre ale armatei bulgare, inclusiv ofițeri de Stat Major, care aveau legături de rudenie și se bucurau de sprijin informativ printre bulgarii din România. Informările despre activitatea col. Dulgherski au fost trimise de Iancu Panaitescu și Marelui Stat Major al Armatei Române, care a cerut relații despre bulgar atașatului nostru militar la Sofia. Impresia a fost atât de mare încât la Tulcea s-a deplasat incognito, pentru a lua legătura cu Mihail Moruzov, însuși șeful Marelui Stat Major al Corpului II Armată, colonelul Dumitru Iliescu, specialist în informații și contrainformații militare .


22


Prin iunie 1909, din documente reiese că Iancu Panaitescu l-a înlocuit pe C. I. Mandragiu la cârma Brigăzii din Tulcea cu comisarul șef Vintilă Ionescu. Acesta, pe atunci deja un as al contraspionajului românesc, făcea parte din conducerea restrânsă a DPSG , iar venirea sa la Tulcea doar pentru aproximativ două luni de zile ar fi un indiciu că deplasarea s-a făcut doar pentru organizarea Serviciului național de contraspionaj militar (mixt), în cadrul căruia BSST avea un rol important de jucat, un proiect la care Iancu Panaitescu lucra de mai mult timp (vezi mai jos). Ipoteza este confirmată de raportul nr. 660, din 25 iulie 1909, în care Vintilă Ionescu a prezentat Centralei situația și problemele Brigăzii de Siguranță din Tulcea, unde reținem trimiterile la „Agentul 125” și propunerile referitoare la delimitarea mai clară a atribuțiilor organelor Poliției locale: „Județul Tulcea are o suprafață totală de 871 362 hectare și o populație de 154 147 suflete (…). Brigada Specială de Siguranță se compune astăzi dintr-un comisar special, ca șef, și 5 agenți speciali . Din aceștia, unul face serviciul în cancelarie, ca secretar, și unul la vapoare, așa că mai rămân 3 (…). Față de populațiunea acestui județ și față de întinderea sa, cu agenții pe care îi avem este imposibil să se creadă că se mai face vreun serviciu propriu-zis. În afară de bulgari, supuși români, ale căror sentimente antiromânești sunt îndeajuns cunoscute, bulgarii din regatul vecin, ca și grecii, cărora le dăm adăpost în țara noastră, au profitat și abuzat de larga și proverbiala noastră ospitalitate și pe pământul nostru au format societăți secrete, strâng fonduri și alimentează pe conaționalii lor care, formați în bande, se năpustesc veșnic asupra fraților noștri. Nici în privința aceasta nu s-a lucrat nimic, tot din lipsă de personal. Rușii încă ne dau foarte mult de lucru, căci aproape în fiece zi trec în mod fraudulos diferiți revoluționari și dezertori, iar potemkiștii nu sunt supravegheați. Chestiunea emigrărilor, ca și avântul pe care și-l iau sindicatele, trebuie, de asemenea, să ne preocupe. (…) Socotind că toate aceste atribuțiuni să fie aduse la îndeplinire cu numărul restrâns de agenți ce avem astăzi, e peste poate (…). Dar în afară de acestea, dintre actualii agenți numai vreo 2-3 cunosc limbile bulgară și rusă. Unul dintre aceștia din urmă nu poate produce în Direcțiunea bulgară absolut nimic, deoarece îi este imposibil a se introduce în cercurile care ne-ar interesa, fiindcă este prea cunoscut, iar ceilalți, afară de Agentul 125 [Mihail Moruzov], nu cunosc limba. Se impune deci să avem mai mulți agenți care să știe, cel puțin, a vorbi limbile bulgară, rusă, turcă și greacă. În altă ordine de idei, (…) predecesorul nostru ne-a comunicat că tot în atribuțiunile acestei Brigăzi intră și controlul și privegherea prostituatelor, precum și controlul hotelurilor și al străinilor, atribuțiuni care, în urma raportului nr. 24 din 7 noiembrie 1908, au fost aprobate de Dvs. și prefectura de județ. Cum privegherea prostituatelor din stabilimente și cafenele cântânde intră la orașe în atribuțiunile Poliției administrative, și cum controlul hotelurilor și al străinilor s-a continuat chiar de la înființarea Brigăzii a se face de către Poliția locală, vă rugăm să binevoiți a aproba ca aceste atribuțiuni să treacă la Poliția orașului, iar nouă să ne rămână sarcina de a supraveghea [doar] acțiunea străinilor, adică a face controlul pasagerilor străini din hanuri și hoteluri numai în ceea ce privește acțiunea lor (…)” .

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: