Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 08 noiembrie 2016
Dr. Sorin Aparaschivei, din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, revine la Tulcea. Domnia sa ne propune un nou studiu excepțional asupra marelui spion tulcean Mihail Moruzov, concentrat pe perioada 1906-1916, însoțindu-l în primii pași de activitate în informații. Implicarea a zeci de tulceni în această romantică și periculoasă activitate, transformă acest studiu într-un valoros document de istorie locală. Veți constata cu uimire că aproape toți tulcenii erau angrenați, mai mult sau mai puțin, în lupta purtată de rețelele de spionaj, în frumosul nostru oraș. Bucuria lecturii este și mai mare datorită faptului că Dr. Sorin Aparaschivei ne-a făcut onoarea, ca și cu ocazia studiului „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, de a publica pentru prima dată acest document la Tulcea, în cinstea tulcenilor și a istoriei lor unice, motiv să-i mulțumim sincer pentru cadoul scriitoricesc făcut.
Din motive de spațiu, studiul va fi serializat în mai multe episoade, care cu siguranță că vă vor încânta și ține cu inima la gura, într-un autentic thriller istoric. Acestea se vor derula în fiecare săptămână, în ziua de marți, pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Citiți și bucurați-vă, istoria Tulcei este minunată!
Nicolae C. Ariton
www. mistereledunarii. ro
Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916)
Sorin Aparaschivei
În septembrie – octombrie 1909, „Agentul 125” a participat la mai multe ședințe secrete ale Clubului Bulgar din Tulcea, semnalându-i pe fruntașii Stoian Malceff și Ivan Ivanoff care agitau „începerea conflictul între România și Bulgaria, iar Comitetul Bulgar din Constanța să fie invitat la Tulcea spre a se ține o conferință în secret spre a se lua măsuri de a se ține la curent autoritățile bulgare despre tot ce se lucrează la autoritățile locale”, precum și „crearea, cu sprijinul guvernul bulgar, a unui comitet cu denumirea de Slavianka Mândrost (Gloria Slavă), cu agenți plătiți, care să cutreiere și să țină sub observație toate comunele populate de bulgari, ruși și lipoveni”[1]. Staicu Malceff, Slave Dreanovsky, Ivan Ivanoff, I. Panceff și I. Gabrof primiseră sarcini precise de la Legația bulgară din București „să observe orice mișcare a autorităților române, fiind avertizați de Legație că vor avea neplăceri, dar să nu le fie frică că la nevoie vor fi strămutați în Bulgaria, urmând ca de acolo să lucreze pentru neamul bulgar”. Agentul „125” era convins că: „Stoian Malceff[2] și Ivan Ivanoff sunt printre cei mai periculoși membri ai organizației secrete bulgare din Dobrogea” [3].
În octombrie 1909, sursa „dizertorul soldat X” [aflată în Bulgaria] a confirmat DPSG că „Dima Kavanof [Dimo Cavanof] este cel mai mare șovinist și instigator bulgar. Este fost consilier comunal și președintele Comitetului Bulgar din Tulcea și a sosit la Sofia pentru a participa la Congresul Macedono-Bulgar a cărui ședințe secrete tocmai au loc la Sofia. El reprezintă Comitetul Macedono-Bulgar din orașul Tulcea și are ca sarcină de a interveni și pe lângă guvernul bulgar pentru a sprijini biserica și școalele bulgare din orașul Tulcea și corul muzical, care se compune din persoane șoviniste și teroriste. Kavanof vine des la Sofia, pe ruta Tulcea, Galați, București, Giurgiu, Rusciuc, unde are audiențe cu diverși miniștri bulgari”[4].
La 30 octombrie 1909, notăm prima avansare profesională a agentului de poliție Mihail Moruzov, devenit Agent Special Clasa a V-a în Direcția Poliției și Siguranței Generale, prin Decizia Ministrului de Interne nr. 2542[5]. La noiembrie 1909, Mihail Moruzov apare ca repartizat în Centrală, la „Brigada a III-a Controlul Streinilor și Informațiuni”[6].
La 10 iunie 1910, din Tulcea, Iancu Panaitescu a fost informat că agenții „125” și „184” s-au întors din misiunea încredințată la Babadag, unde au asigurat informativ tabăra militară organizată de Armata Română (manevrele regale), sub conducerea Prințului Ferdinand. La Babadag, „Agentul 125” a discutat cu Chiru A. Chirceff, subdirector și secretarul Clubului Bulgar din Tulcea, de la care a aflat că respectivul „ar fi în posesia planului taberei de instrucție de la Babadag și că ar fi cules informații despre desfășurarea și instrucția trupelor, fiind chiar în posesia unor copii după ordinele de zi date pe tabără, toate acestea fiind înmânate maiorului Minu Abadgieff”. Și relevant pentru colaborarea între DPSG și Armata Română, comisarul Dumitru D. Floru a adăugat: „Misiunea noastră nu a întâmpinat nici o dificultate întrucât autoritățile militare ne-au dat tot concursul, punându-ne la dispoziție tot ce am cerut și mai ales ne-a dat îmbrăcăminte pentru deghizarea agenților, iar compania de jandarmi ne-a dat un jandarm care cunoaște bine locurile”[7].
Surprinzător este că la „problema bulgară”, alături de Mihail Moruzov, lucra și un anume „agent12”, care în tabelele Centralei DPSG, din 12 februarie 1909, apare cu numele real de Nae Ionescu, repartizat la Personalul Diviziei I (Brigada IV Informațiuni), în subordinea lui N. Stan Emanuel[8]. Personal, cred că este vorba chiar de celebrul filosof și om de dreapta de mai târziu. În octombrie 1909, agenții acoperiți „12” și Mihail Moruzov figurau la „Brigada a III Controlul Streinilor și Informațiuni[9]. Ca și Mihail Moruzov, numitul Nae Ionescu („agentul nr. 12”) ținea direct de Centrală și avea în supraveghere mișcarea bulgară și macedoneană din zona orașelor Tulcea-Brăila-București-Giurgiu-Rusciuk-Turnu Severin, supraveghindu-i printre alții și pe: Haralambie Maslarof și Gheroff (secretari ai Legației Bulgariei din București); căpitanul Alexandru Ganceff (uneori Ghenceff, Gancev); atașatul militar col. Panait Stancioff; fostul consul bulgar Teodor Todoroff; col. Nicolai Popov, comandantul militar al portului Rusciuk și comandantul flotilei Dunărene a Bulgariei etc.[10] La 10 februarie 1910, „Agentul nr. 12”a relatat că s-a întâlnit la Legația bulgară cu secretarul Haralambie Maslarof de la care a aflat că „podul pentru care guvernul bulgar face presiuni pentru a fi construit peste Dunăre nu este dorința Bulgariei ci a Rusiei, cheltuielile fiind suportate de guvernul rus. Iar dacă guvernul român nu acceptă propunerea bulgară, atunci [s-a dat de înțeles că] vor avea loc totdeauna conflicte la frontiere”[11]. La 2 aprilie 1910, „Agentul nr. 12” a semnalat că a aflat de la Gherof și Maslarof, secretarii Legației bulgare [din București], că „Institutul Geografic al Armatei bulgare va începe să ridice harta Dobrogei, activitate pentru care guvernul bulgar a și dat ordine comandanților de frontieră ca să dea concursul necesar ofițerilor topografi însărcinați cu lucrarea hărții[12]. Cum informația era strategică, știindu-se că armata bulgară a procedat identic și în anul 1895, folosindu-i pe tinerii bulgari ai Organizației iredentiste macedo-adrianopolitană la întocmirea hărții pentru vilaietul Adrianopol, hartă utilizată în acțiunile militare duse de statul bulgar contra Turciei, pentru verificare a fost trimis și „agentul 125, care, la 17 mai 1910, a confirmat cele relatate de „agentul 12”.
De altfel, similitudinile între Mihail Moruzov și Nae Ionescu sunt izbitoare: ambii sunt născuți în anul 1890 și în aceeași zonă de „interes” (Mihail la 8 noiembrie, la Tulcea; Nae la 16 iunie, la Brăila); au „activat” la mișcarea socialistă, Nae fiind plasat în cercul lui Panait Istrati (Mihail lângă Racovski, N. D. Cocea, Al. Dobrogeanu-Gherea etc.)[13]; au fost exmatriculați din liceu (Nae a continuat și a absolvit).
[1] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar 94/1911, filele 142-145.
[2] În anul 1933, Stoian Malceff a fost trimis în România sub acoperirea de inginer, fiind semnalat (de Mihail Moruzov) cu misiuni informative în regiunea Durostor.
[3] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar 94/1911, filele 142-145.
[4] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar 78/1910, filele 5-6.
[5] ASRI, Penal, 20954, Vol. 16, filele 82-88.
[6] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar nr. 103/1908, fila 60.
[7] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar 89/1911, fila 5.
[8] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar 92/1908, fila 70.
[9] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar nr. 103/1908, fila 57 (la 2 aprilie 1910, „agentul 12” apare și la Brigada I-a, DPSG).
[10] ANR, Inv. 722, DPSG, despre isprăvile agentului „12” (Nae Ionescu) a se vedea dosarele nr.: 103/1908, fila 57; 106/1908; 173/1908 și 98/1909; 49/1911 etc.
[11] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar 13/1910, fila 2.
[12] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar 13/1910; Dosar 101/1910, Adresa nr. 11366 S[ecret], 17 mai 1910, fila 5.
[13] Nae Ionescu a fost exmatriculat din liceu la începutul anului 1909 pentru două lucrări apreciate ca „agresive” la limba franceză și la disciplina igienă, fiind acuzat de simpatii socialiste. Absolvă la alt liceu, iar în toamna anului 1909 s-a înscris la Universitatea din București (filosofie); vezi pe larg: Dora Mezdrea, Nae Ionescu, Biografia, Vol. I, Editura Universal DALSI (fără an apariție, Brăila, 2000 ?).
foto 1 – Tulcea, strada Sf. Nicolae, ilustrată din anul 1910;
foto 2 – Fotografie portret Nae Ionescu, filozof, jurnalist, profesor, scriitor, „agentul 12”, coleg cu Mihail Moruzov.
MISTERELE DUNĂRII-despre Dunăre și Tulcea 
„El reprezintă Comitetul Macedono-Bulgar din orașul Tulcea și are ca sarcină de a interveni și pe lângă guvernul bulgar pentru a sprijini biserica și școalele bulgare din orașul Tulcea și corul muzical, care se compune din persoane șoviniste și teroriste. Kavanof vine des la Sofia, pe ruta Tulcea, Galați, București, Giurgiu, Rusciuc, unde are audiențe cu diverși miniștri bulgari”- Asat mi-a placut cel mai mult!
ApreciazăApreciază