Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 20 decembrie 2016
Dr. Sorin Aparaschivei, din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, revine la Tulcea. Domnia sa ne propune un nou studiu excepțional asupra marelui spion tulcean Mihail Moruzov, concentrat pe perioada 1906-1916, însoțindu-l în primii pași de activitate în informații. Implicarea a zeci de tulceni în această romantică și periculoasă activitate, transformă acest studiu într-un valoros document de istorie locală. Veți constata cu uimire că aproape toți tulcenii erau angrenați, mai mult sau mai puțin, în lupta purtată de rețelele de spionaj, în frumosul nostru oraș. Bucuria lecturii este și mai mare datorită faptului că Dr. Sorin Aparaschivei ne-a făcut onoarea, ca și cu ocazia studiului „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, de a publica pentru prima dată acest document la Tulcea, în cinstea tulcenilor și a istoriei lor unice, motiv să-i mulțumim sincer pentru cadoul scriitoricesc făcut.
Din motive de spațiu, studiul va fi serializat în mai multe episoade, care cu siguranță că vă vor încânta și ține cu inima la gura, într-un autentic thriller istoric. Acestea se vor derula în fiecare săptămână, în ziua de marți, pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Citiți și bucurați-vă, istoria Tulcei este minunată!
Nicolae C. Ariton
www. mistereledunarii. ro
Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916)
Sorin Aparaschivei
Mihail Moruzov într-un episod contra propagandei Imperiului Țarist
Pe timpul războaielor balcanice (1912-1913), la Tulcea, agenții ruso-bulgari au orchestrat o acțiune comună contra autorităților române, începută la biserica bulgară „Sfântul Nicolae” de către fruntașii locali ai „Clubului Bulgar” și continuată la biserica rusă „Schimbarea la Față”. Ne ocupăm de ultima. „Miza scandalului” erau câteva inscripții din biserica recent zugrăvită, pictate intenționat cu caractere ruse, fapt ce a nemulțumit autoritatea superioară ecleziastică română care a cerut respectarea legii și înlocuirea caracterelor cu altele în limba română. La 4 august 1912, în curtea bisericii ruse s-au adunat mai multe persoane, în frunte cu preotul Eremia Trofinescu și epitropii Leonte Maximov și Ivan Boscenco, care au cerut sprijinul consulului rus din Tulcea. Acesta a răspuns că Rusia nu poate interveni, dar că Ambasada rusă din România va cerceta dacă cererea autorităților române este legală (știa prea bine că era legală). La 27 august 1912, comisarul Dumitru D. Floru a informat Centrala că „preotul rus [Nicolae] Moruzof” împreună cu epitropul Ivan Boscenco (ambii loiali statului român – n.n.) au prezentat chestiunea ministrului român al Cultelor și Ambasadei ruse[1]. Scandalul părea aplanat. Continuă lectura