Skip to content

Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916) – un episod „Detectiv prin Tulcea veche” (13)

17 Ianuarie 2017

moruzov-coperta-13Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 17 ianuarie 2017


Dr. Sorin Aparaschivei, din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, revine la Tulcea. Domnia sa ne propune un nou studiu excepțional asupra marelui spion tulcean Mihail Moruzov, concentrat pe perioada 1906-1916, însoțindu-l în primii pași de activitate în informații. Implicarea a zeci de tulceni în această romantică și periculoasă activitate, transformă acest studiu într-un valoros document de istorie locală. Veți constata cu uimire că aproape toți tulcenii erau angrenați, mai mult sau mai puțin, în lupta purtată de rețelele de spionaj, în frumosul nostru oraș. Bucuria lecturii este și mai mare datorită faptului că Dr. Sorin Aparaschivei ne-a făcut onoarea, ca și cu ocazia studiului „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, de a publica pentru prima dată acest document la Tulcea, în cinstea tulcenilor și a istoriei lor unice, motiv să-i mulțumim sincer pentru cadoul scriitoricesc făcut.

Din motive de spațiu, studiul va fi serializat în mai multe episoade, care cu siguranță că vă vor încânta și ține cu inima la gura, într-un autentic thriller istoric. Acestea se vor derula în fiecare săptămână, în ziua de marți, pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Citiți și bucurați-vă, istoria Tulcei este minunată!

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916)

Sorin Aparaschivei

Mihail Moruzov: agent acoperit al organelor speciale române, agent al Ohranei și Președinte al Comunității Ruse

Am notat deja intervenția lui Mihail Moruzov în problema școlii comunității ruse din Tulcea, unde ca profesor de limba rusă și secretar al Revizoratului Școlar e de presupus că avea un anumit ascendent asupra comunității ruse din localitate. După 26 martie 1914, când Serviciul de Informații de la Marele Stat Major (condus de Mihail Moruzov) a trecut la Ministerul de Război, iar personalul civil al acestuia a fost suprimat, probabil că Marele Stat Major și DPSG au decis că Mihail Moruzov ar fi de folos să se concentreze mai mult asupra „chestiunii ruse”, având în vedere situația internațională de la granițele țării noastre.

Contactele lui erau excelente, cumnatul Veniamin S. Neronovici era căsătorit cu Pelaghia Moruzov, dar și subagent al vapoarelor ruse al societății „Gagarin”, adică agent acoperit al „Ohranei” (poliția secretă rusă), iar Afanasie Moruzov, și el agent acoperit al DPSG, devenise secretar al Consulatului rus din Tulcea. Cei doi îl introduseseră deja pe Mihail Moruzov în elita diplomatică a Rusiei în România, unde a fost prezentat drept „un patriot care servește cauza rusă”. Astfel, Mihail Moruzov a legat relații și prietenii cu: contele Potocki, șeful „Ohranei” pentru Basarabia și Odessa; Mihail Emilianov, secretarul Consulatului rus din Tulcea (1907); Anton Bonachi, secretarul Consulatului din Tulcea; Prințul Uzunov, ofițer rus de Stat Major; Beniamin (Micislav) Kaminski, agentul navigației ruse din Galați; Klemenev, viceconsul la Galați; col. M. Ermacoff, director al Navigației ruse; col. Semenov, atașat militar la Legația rusă din București; amiralul Viselchin (Visolkin), comandantul garnizoanei din Reni; ing. Mihail Medvedev, de la Comisia rusă de navigație; Nicolae Baikovski, căpitan de Stat Major al „afacerilor speciale” la Reni; Klimenko, viceconsul; contele Igatieff; Puzanov, viceconsul; cpt. Alexandru Escholtz, șeful Serviciul de Contrainformații rus; Ethienne Petrov, zis și Stepan, agent al spionajului rus etc.[1]


tulcea-1914


Dintre toți, Mihail Moruzov a acordat o atenție deosebită lui Piotr Alexeici Kartamișev (Kartamitscheff), consul general al Rusiei la Galați și delegat al Rusiei în Comisia Europeană a Dunării. Modul cum diplomatul rus l-a „recrutat” pe Mihail Moruzov a rămas expus într-un raport către Iancu Panaitescu: „În seara zilei de 22 august 1914, Cartamișeff mi-a spus numai atât: Știu că pe baza sentimentelor patriotice ai oferit serviciul tău, te-ai gândit cam târziu la aceasta, îți mulțumesc însă și pentru atât. Pentru că timpul este foarte scump, du-te la Tulcea și lucrează. Instrucțiuni și planul activității tale ai să-l primești de la consulul de acolo. Serviciile tale vor fi răsplătite. Trebuie să știi că răsplata ta depinde de reușita războiului, pierde Rusia, pierdem și noi. Dacă poți, vino mâine dimineață la mine să-ți dau niște îndrumări asupra lucrului, acum caută să nu stai de vorbă cu nimeni, iar dacă te întreabă cineva ce ai căutat la Consulatul rusesc, spune că ai un prieten pe care ai vrut să-l vezi”[2].

Și Mihail Moruzov a trecut la treabă. Prin farmecul personal și dirijat de organele speciale ale statului român, a reușit să o seducă pe doamna Kartamișev, soția respectivului. A stabilit apoi că dl. Kartamișev își crease un serviciu de informații la Galați, Brăila, Tulcea și Sulina, în legătură cu Legația Rusiei din București, prin Pincus Braunstein (fost corespondent la „Adevărul”)[3]. Kartamișev avea relații numeroase în România, fiica sa fiind căsătorită Giurgiu-Negrilești. Pentru a lua legătura direct cu Petrogradul și Marele Cartier General rus, Kartamișev se deplasa regulat la centrul informativ rus din Odessa. În anul 1912, la Galați, DPSG și Marele Stat Major tocmai începuseră filajul asupra căpitanului trădător Rodrig Goliescu, inventatorul avioplanului (1909), racolat de agenții Ohranei. După războiul mondial, Mihail Moruzov avea în seif un raport detaliat asupra acestei afaceri de spionaj, semn că nu a fost străin de ea.

La 26 septembrie 1914, comisarul Dumitru D. Floru a raportat că „fostul nostru agent Mihail Moruzov” a informat despre stadiul pregătirilor de război efectuate de Rusia, Germania, Austro-Ungaria și Bulgaria, ultima efectuând fortificații și dislocări de trupe pe linia Dunării, cu sprijinul Austriei, pentru a împiedica România să intre în Transilvania[4].

În anul 1915, sub protecția familiei Kartamișev, Mihail Moruzov a fost la Reni pentru a urmări acţiunile desfăşurate împotriva României de viceamiralul Visolkin[5], fiul natural al fostului țar Alexandru al III-lea. Prin doamna Kartamișev, și alții i-au făcut oferte lui Mihail Moruzov: „Știu – arăta comandorul Coandă – că i s-a propus lui Mihail Moruzov de către Mantziner, șeful Serviciului de Informații al Armatei a VI-a rusă, ca să-i facă servicii plătite, lucruri pe care Mihail Moruzov mi le-a declarat”[6]. De la numita doamnă, Mihail Moruzov a aflat că rușii doreau să alipească Moldova și Delta Dunării în timpul războiului mondial care se desfășura. Tot prin distinsa doamnă, Mihail a îndeplinit mai multe misiuni în spatele armatelor țariste[7], reușind, de exemplu, destructurarea mai multor organizaţii ruse de spionaj ce acționau în țara noastră, cazurile: Emilianov M., sublocotenentului Sârdici, din Regimentul 10 Călăraşi şi sublocotenentului Mihăescu, Regimentul 33 Infanterie, pentru care Mihail Moruzov a făcut comunicări DPSG şi Marelui Stat Major al Armatei[8].


tulcea-talpa-1914


La mijlocul lui martie 1916, Kartamișev i-a cerut lui Mihail Moruzov să afle sistemul de navigație utilizat pe timp de ceață de către submarinele germane din Marea Neagră și Dunăre, care fac „atâtea ravagii în flota amicilor noștri”[9] (un reflector puternic dotat cu diferite filtre de lumină). Kartamișev l-a indicat pe Ionescu, administratorul Pescăriilor Statului (acum la Brăila, fost la Tulcea), un „filogerman fanatic” apropiat de armata germană și de Casa Regală a României, considerat de reprezentanții țarismului „un pericol pentru cauza rusească din Dobrogea”[10].

Deducem că diplomații și agenții Rusiei în România au fost pe deplin mulțumiți de serviciile aduse „cauzei ruse” și, drept recompensă, au „manipulat” în așa fel ca Mihail Moruzov să fie ales Președintele Comunității Ruse, probabil din Dobrogea. Un raport al unui agent al Brigăzii de Siguranță din Tulcea, care nu cunoștea identitatea reală a lui Mihail Moruzov, arată următoarele: În ziua de 9 aprilie 1916, a sosit la Galați vaporul CEO, „Carolus Primus”, având la bord familia Kartamișev, fiind așteptați în port de dl. Bonachis, agentul vapoarelor ruse și secretarul Consulatului, și de dl. Mișu Moruzov, Președintele Comunității Ruse. După acostare, dl. și dna. Kartamișev s-au întreținut cu Dl. Moruzov și secretarul Bonachis[11].

Performanța este incredibilă: Mihail Moruzov, agent acoperit la organelor speciale române, devenise Președintele Comunității Ruse, adică principalul om de încredere al politicii imperiale ruse în România într-un moment de mare importanță pentru relațiile noastre externe.


[1] Vezi: Sorin Aparaschivei, Afanasie Moruzov, marele spion uitat, pe: http://www.mistereledunarii.ro. și ziarul „Obiectiv de Tulcea”, martie 2016.

[2] ANR, Inv. 2349, DGP (Direcția Generală a Poliției), Dosar nr. 1/1912, fila 109.

[3] Ibidem, fila 111.

[4] ANR, Inv. 722, DPSG, Dosar nr. 133/1914, fila 372.

[5]ASRI, FD 20953 Volumul 2, Declaraţie (olografă) dată şi semnată de Mihail Moruzov, Ismail 13 mai 1918, ff. 4-16.

[6] Meianu Nicolae, Istoria Serviciului Special de Informații, în „Studii și documente”, Vol. I, București, 1969, Consiliul Securității Statului, pp. 101-103.

[7] Ibidem, pp. 101-103; vezi și Sorin Aparaschivei: „Mihail Moruzov – Spionul și Omul”, pe: http://www.mistereledunarii.ro.

[8] ASRI, Fondul documentar 20954 Volumul 19, fila 429; a se vedea și „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, pe: http://www.mistereledunarii.ro.

[9] ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 1/1912, filele 134-136.

[10] ANR, Direcția Generală a Poliției 1893-1916, DPSG, Dosar 95/1911, fila 438.

[11] ANR, Inv. 2349, DGP, Dosar nr. 1/1912, filele 143-145.


imaginea1- ilustrată cu orașul Tulcea, Palatul Pescăriilor, (actualul club MGM), statuia lui Mircea cel Bătrân, câțiva ani mai târziu, trupele de ocupație bulgare aveau să o rechiziționeze și topească, pentru a o transforma în gloanțe. Circa 1914.

imaginea2- ilustrată cu orașul Tulcea și fabrica de încălățâminte (tălpi) Talpa, cel mai mare „agent economic” tulcean din acea perioadă.

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: