Skip to content

Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916) – un episod „Detectiv prin Tulcea veche” (17)

14 Februarie 2017

coperta-mrouzov-17

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 14 februarie 2017


Dr. Sorin Aparaschivei, din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, revine la Tulcea. Domnia sa ne propune un nou studiu excepțional asupra marelui spion tulcean Mihail Moruzov, concentrat pe perioada 1906-1916, însoțindu-l în primii pași de activitate în informații. Implicarea a zeci de tulceni în această romantică și periculoasă activitate, transformă acest studiu într-un valoros document de istorie locală. Veți constata cu uimire că aproape toți tulcenii erau angrenați, mai mult sau mai puțin, în lupta purtată de rețelele de spionaj, în frumosul nostru oraș. Bucuria lecturii este și mai mare datorită faptului că Dr. Sorin Aparaschivei ne-a făcut onoarea, ca și cu ocazia studiului „Afanasie Moruzov, marele spion uitat”, de a publica pentru prima dată acest document la Tulcea, în cinstea tulcenilor și a istoriei lor unice, motiv să-i mulțumim sincer pentru cadoul scriitoricesc făcut.

Din motive de spațiu, studiul va fi serializat în mai multe episoade, care cu siguranță că vă vor încânta și ține cu inima la gura, într-un autentic thriller istoric. Acestea se vor derula în fiecare săptămână, în ziua de marți, pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și în paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, sub genericul „Detectiv prin Tulcea veche”. Citiți și bucurați-vă, istoria Tulcei este minunată!

Nicolae C. Ariton

www. mistereledunarii. ro


Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916)

Sorin Aparaschivei

Concluzii

Aceasta este, pe cât deocamdată am putut reconstitui, biografia clandestină a celui care, în martie 1917, a fost numit la cârma Serviciului de Contraspionaj din Delta Dunării, sau Echipa Specială de Siguranță a Deltei Dunării și Basarabiei de Sud, așa cum rezultă din primele rapoarte ale vremii întocmite de Mihail Moruzov. Este doar începutul poveștii copilului teribil al contraspionajului românesc. Mihail Moruzov a debutat în munca informativă la vârsta de numai 15-16 ani. A avut rezultate spectaculoase la „mișcările”: bulgară, rusă, lipoveană, austro-germană și „anarhismul socialist”. A lucrat atât de conspirat încât puțini au fost funcționarii din vârful Direcției Poliției și Siguranței Generale – Marelui Stat Major al Armatei Române care să-i știe valoarea și performanțele. Rapoartele lui ajungeau direct pe masa de lucru a Regelui Carol I, Principelui Ferdinand, primului ministru, ministrului de Război și celui de Interne.

Superspionul Mihail Moruzov își avea rădăcinile într-o familie de intelectuali cu realizări culturale notabile. El, ca om de cultură, a fost mai degrabă un autodidact. A învățat să cunoască direct Lumea și tainele sale, călătorind în interes de serviciu la sud de Dunăre și în nordul Mării Negre. Ironia sorții a făcut să fie exmatriculat din liceu din cauza unei limbi străine (latina), deși s-a dovedit un adevărat poliglot, vorbind limbile: ucraineană, rusă, bulgară, sârbă, polonă, croată, franceză, germană.


1


Ca profesionist, Mihail Moruzov s-a instruit temeinic atât la Direcția Poliției și Siguranței Generale, cât și la Marele Stat Major al Armatei Române, însă cel mai bun profesor i-a fost lupta în clandestinătate contra dușmanilor neamului românesc. O sursă militară (de arhivă) nota că Mihail Moruzov s-a deplasat la ordin în afara țării, prin anii 1921-1924, cu sarcina de a penetra British Intelligence Service și de a cunoaște, din interior, această vestită organizație. Posibil, căci nu întâmplător Mihail Moruzov a declarat că a organizat Serviciul S al Armatei Române inspirându-se și luând ca model celebrul serviciu de spionaj britanic. Mihail Moruzov a cunoscut bine și Biroul II francez, studiindu-l la lucru pe teritoriul României încă din anul 1910.

Mihail Moruzov este cel care va schimba fundamental întregul sistem informativ al României interbelice. Concepția sa: Un aparat tehnic (recrutori – informatori) autonom, nerestricționat de rigori și aprobări cazone, flexibil și îndrăzneț în adâncime și care să funcționeze continuu și centralizat prin ștafete. Agenții se sprijineau între ei pe încredere și loialitate. De regulă, o celulă sau o linie informativă era alcătuită din membrii aceleași familii/neam, fără intermediari și prea multe înscrisuri. Trădarea era aproape inexistentă, iar căderea unui agent nu producea daune colaterale. Un astfel de aparat, în special în liniile sale informative importante, nu putea fi însă transmis decât cu acordul celui care l-a creat sau îl controla. Aici au început necazurile. Ca român, Mihail Moruzov știa bine „jocul nostru românesc”, epigonii și culisele, și că oricând putea fi înlăturat de „profesioniștii de birou cu multe diplome”. Mai trecuse prin asta. Unii au criticat acest tip de organizare impus de el la Serviciul S, considerându-l învechit. Totuși, rețelele sale de agenți au format un scut de apărare statului român în momente de cumpănă, Mihail Moruzov fiind pentru mulți „Salvatorul Patriei”.


2


În acest sens, istoria este cel mai bun aliat al lui Mihail Moruzov: Anul 1913, evenimentele din Balcani și Războiul Mondial amenințau România – conducerea statului l-a desemnat pe Mihail Moruzov cu înființarea Serviciului de Informații (tehnic) al Armatei Române; Anul 1917, statul român era dezmembrat – Mihail Moruzov, Președintele Comunității Ruse, a fost chemat să organizeze Serviciul de Contraspionaj din Delta Dunării și Basarabia de Sud; Anul 1924, „rebeliunea” bolșevică de la Tatar-Bunar și amenințarea comunistă – Moruzov a fost chemat să organizeze Serviciul S al Armatei Române; Anul 1928, la propunerea lui Mihail Moruzov a avut loc scindarea Serviciului Poliției de cel al Siguranței – motivul: „DPSG a degenerat de la menirea sa”; Anul 1930, „restaurația” lui Carol al II-lea – Mihail Moruzov a devenit „indispensabil” noului regim; Anii 1933-1934, URSS și serviciile sale speciale au programat declanșarea revoluției bolșevice în România și Balcani – Moruzov a reorganizat și întărit Serviciul S; Anii 1937-1939, Lumea se pregătea de un nou război – Mihail Moruzov a decis să centralizeze sistemului informativ din România.

-SFÂRȘIT-


imaginea 1 – Ilustrată cu orașul Tulcea, vedere de pe Dunăre, circa 1910

imaginea 2 – Fotografie cu orașul Tulcea, str. Sf. Nicolae, aproximativ anul 1915 Serialul nostru, „Mihail Moruzov, începuturile celui mai bun (1906-1916)”, se încheie aici.


Un studiu istoric realizat de Dr. Sorin Aparaschivei, din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” și publicat pentru prima dată, în semn de prietenie pentru tulceni, pe blogul http://www.mistereledunarii.ro și paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea. Serialul (așa cum l-am publicat la Tulcea) se încheie cu episodul de față, după un maraton de șaptesprezece săptămâni, la care unii dintre cititorii tulceni nu au rezistat.  Studiul este un document valoros nu numai pentru imaginea marelui spion tulcean Mihail Moruzov, ci, mai ales, pentru istoria orașului Tulcea, pentru că în derularea celor 17 episoade, apar personaje și întâmplări despre care nu auzisem niciodată, completând pagini albe din istoria locală sau deschizând noi capitole, care urmează să fie scrise în viitor. Cu respect și admirație față de distinsul Dr. Sorin Aparaschivei, îl așteptăm  și cu alte scrieri despre Tulcea și spionii săi minunați (de altădată).

Nicolae C. Ariton

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: