Skip to content

Republica piraților de Dunăre… (4)

22 Septembrie 2017

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 22 septembrie 2017


Astăzi, episodul al patrulea în cadrul mini serialului nostru despre pirații de pe Dunăre. Autor este scriitorul Tudose Tatu, un adevărat specialist al istoriei Dunării de Jos. Textul reprezintă un fragment din volumul „Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro – kraiască”, în curs de apariție.

Nicolae C. Ariton

http://www.mistereledunarii.ro


 

Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro-kraiasca

(fragment de volum)

Tudose Tatu.

Astfel ispita câștigurilor era mare, iar dinspre Arhipel și Heptanissos un alt val de amatori de chilipiruri hoțești avea să-și facă apariția, aruncând ancora la Gura Dunării pe limba de nisip, dincolo de Bară, în interior.

Din decembrie 1839 până la sfârșitul anului următor, se vor edifica între 20 și 40 de  noi case.

 Construcţiile particulare de la Sulina numărau în anul 1840, 60 până la 80 de case sau prăvălii, construite în mare parte de Greci cu materiale venite din Bulgaria – Dobrogea s.n.”[1]

Cu ei și cu alții Sulina se moderniza întru slava celui de sus.

La anul 1841 se ridica biserica și farul, acolo unde existau hanuri, prăvălii, magazii și … case.

Nu știu daca insularii dedați la florile de portocal, iasomie și climatul dulce al iernilor de amiazăzi și-au blestemat zilele, dar în luna lui Făurar a anului 1842 în noaptea ghinionistă de 13 spre 14 urmare obișnuitei furtuni de Nord Est, crivățului dinspre stepele foste tătărăști, valurile mării au rupt gheața din larg și a fluviului, acoperind așezarea la miezul nopții, atunci când apele s-au revărsat și până în zori au luat cu ele 7 căsuțe și au stricat amarnic alte 10.

Un sfert din aşezare a fost astfel distrusă.

Însă tentațiile erau mai mari, decât primejdia revărsărilor apelor îngemănate, tânțarilor și molimelor, se dusese buhul în insulele Egeei, în Heptanissos și aiurea în porturile din Grecia și Turchia despre aurul care curgea în buzunare.

Avea să existe o explozie edilitară în respectivul an, urmare reconstrucției și creșterii traficului naval dupa nenorocirea din februarie.

„În 1842 acest oraş în curs de dezvoltare avea 96 de case proprietate privată şi 30 de bordeie;  deci împreună cu clădirile publice, de toate sunt 151.

 Locuitorii săi sunt un amestec de mai multe naţiuni, care de preferinţă se ocupă cu încărcatul şi descărcatul mărfurilor, construcţiile navale şi comerţul; de asemenea Sulina dispune de dughene, cafenele şi taverne.[2]

 Peste câțiva ani, în ziua de 7 a lunii zise  Brumar cea cuprinsă de neguri, același franțuz Xavier Hommaire de Hell va grăi, graseind, după o ședere de 24 de ore în acel burg.

 «Sulina se compune din 120 de case situate pe malul drept al fluviului, în dezordine, mal care se află tot timpul în carantină, vis-a-vis faţă de cel stâng, unde se află, chiar în faţa sa, lazaretul.

 Locuitorii săi, negustori sau proprietari de nave de transbord, exploatează perfect resursele pe care le oferă ancorajul atâtor multe vase.

 Garnizoana se compune din 240 de soldaţi de marină, 40 infanterişti, 12 angajaţi ai farului, 26 de cavalerişti sub comanda unui ofiţer, 10  kazaci pentru poliţie, 2 goelete  şi o şalupă canonieră.

  Priveliştea ţinutului este aceea a unui teren jos, acoperit cu stuf şi supus ceţurilor şi vânturilor fluviului şi mării, este foarte tristă.

 Celelalte braţe ale Gurilor de vărsare ale Dunării, abandonate de foarte multă vreme, sunt total impracticabile.»|123|[3]



Va prospera continuu, după anul marelui boom cerealier și al năvalei corăbiilor, ca de altfel și afacerile necurate.

În vremea blocajului de peste jumătate de an a Barei urmare apelor mici și al invaziei rusești a Moldo-Vlahiei, în vara lui 1853 vor exista între 200 și 240 de case.

Un adevărat orășel de veac XIX, populat de lipitorile maritime

Portul plin de diverse oportunități de furt, unde aurul era stăpânul, iar viața extrem de ieftină, chiar mai ieftină de doi bani, ori parale turcești, era normal să atragă.

El devenise în timp un bârlog prosper căutat fie de tâlhari și pușcăriași evadați, ori dezertori și marinari răzvrătiți au înfometați, lipsiți de alte angajamente, piloți proscriși ce se refugiau făcându-și uitate adevăratele nume, răufăcători mărunți dispuși să înșele, misiți fără cuvânt, ce mai lume de proastă condiție pusă pe căpătuială rapidă.

Cu fețe oacheșe, hrăpăreți, cu ambiții mari și nepotolită sete de răzbunare  din partea grecilor religioși.

Mare luptă se va da, mai mare decât războiul din Troia.

Banda piraților de pe grind vs banda negustorilor de grâne sclivisiți din amonte și din marile metropole comerciale ale lumii de atunci, banda rețelei ioniene.

Sulinioţii e drept niciodată nu au armat vase, înarmat echipaje şi efectuat expediţii de pradă, nici pe Marea Neagră, nici pe cele 6 celelalte mări.

Ei nu au abordat vase, nu au măcelarit echipaje, n-au atacat forturi, nici nu au scufundat galioane pântecoase ce transportau gemând aur şi argint.

Niciodată nu au dispus de celebrele “lettre de marque” diplome regale ce-ţi dădeau dreptul să ataci, să confişti ori să scufunzi corăbiile duşmane pe cele 7 mări ale lumii.

Vom spune că abia după vestitul Congres de la Paris, la capăt de război al Crimeii, 7 naţiuni europene, deh cifra miraculoasă, au semnat Declaraţia de la Paris prin care au renunţat la atacurile particulare în vreme de război sau pace, atacuri legiferate de către state, aşa numitul „privateering” în limba stăpânei mărilor de atunci.


[1] Xavier Hommaire de Hell – Les steppes de la Mer Caspienne, le Caucase, la Crimee et la Russie meridionale. Voyage pittoresque, historique et scientifique 1843-1845 Vol 1 pag. 85,87, Vol III pag.263-264

[2] J.Ch.Stuckenberg – Hydrographie des Russischen Reiches, III band, Sankt Peterburg 1847, pag. 115

[3] Xavier Hommaire de Hell – Les steppes de la Mer Caspienne, le Caucase, la Crimee et la Russie meridionale. Voyage pittoresque, historique et scientifique 1843-1845 Vol 1 pag. 85,87, Vol III pag.263-264


Imagine 1 – Sulina în anul 1855

 

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: