Skip to content

Republica piraților de Dunăre… (6)

6 Octombrie 2017

Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 06 octombrie 2017


Astăzi, ultimul episod al mini serialului  despre pirații de pe Dunăre. Autorul, scriitorul Tudose Tatu, un adevărat specialist al istoriei Dunării de Jos, a reușit să ne încânte cu o adevărată poveste de aventuri istorice, toate petrecute pe malurile Dunării de Jos și în Deltă. Au fost cinci episoade (cu acesta șase), care au reușit să ne țină cu inima la gură, privind aventurile piraților dunăreni. Acestea pot fi citite însă și ca document istoric, cu informații bogate și unice despre acest spațiu magic al Dunării, în care este cuprinsă și Tulcea. Textul reprezintă un fragment din volumul „Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro – kraiască”, în curs de apariție.

De săptămâna viitoare, începem publicarea unei serii de articole sub titlul generic „Tulcea. Amintirile unui oraș” (un proiect susținut de Primăria Tulcea), cu lucruri care mai de care mai interesante despre frumosul nostru oraș. De voalăm câteva titluri, într-o ordine aleatorie, care sperăm să vă incite la lectură, din data de 13 octombrie 2017: „Bandiții atacă Regimentul 33 Tulcea”, „Lipovean in Amur”, „Tulcenii între vin pelin și tulburel” , „Obiceiuri cinematografice tulcene” și așa mai departe, până pe la sfârșitul lui decembrie. Țineți aproape, o să vă placă!

Nicolae C. Ariton

http://www.mistereledunarii.ro


 

Republica piraților de Dunăre. Sulina kesaro-kraiasca

(fragment de volum)

Urmează termenii de „hoţi” şi „briganzi” în presa moldavo-franceză |[1]

Apoi un ziar de limbă germană îi caracterizează drept „bandă de hoţi” |[2]

În sfârşit îşi face apariţia şi familia cuvântului pirat.

Este lansat de un ziar din Braşov acelaşi Kronstadter Zeitung cel care vorbeşte de „servicii piratereşti”  |7|  [3]

Un ziar francez îi blagosloveşte astfel „…bande înarmate formate din voluntari greci dezertori şi aventurieri ai altor naţii…” |8|[4]

Apoi apare însuşi termenul de piraţi adică în clar „piraten” |9| [5]

Cuvântul este preluat şi apoi folosit de scriitori precum Edouard Grenier cel care referindu-se la oraş împământeneşte expresia „cuib de piraţi” |10|  [6]

Îi urmează Eustache Clare Grenville Murray celebrul în epocă  “The Roving Englishman” cel care vorbeşte de “mulţi greci extrem de cruzi din insulele Piraţilor referindu-se la provenienţa locuitorilor din Arhipelagul grecesc au Arhipel pe limba moldo-vlahă.|11|[7]

Un austriac Wilhelm von Tegethoff,  căpitan al vasului de război cu aburi “Taurus” staţionarul de Sulina în intervalul 19 ianuarie 1856- martie 1857 îi cadoriseşte la început cu termenii de “gunoaie ce înşeală şi jefuiesc corăbiile” şi masă de hoţi greci şi valahi” |12|[8]

Participam şi noi patriotic la blestemăţiile de acolo.



Mai apoi „zdrenţăros”|13|  [9]

Spre sfârşit cu cel de „o gloată de toate soiurile, gunoaiele locuitorilor din toate oraşele Levantului şi

Cireaşa de pe tort a viitorului amiral al flotei austriece fiind de „un cuib de hoţi şi tâlhari” |14| [10]

Dimitrie Rallet moldoveanul în trecere prin Sulina în schimb poate datorită apropierii de zonă, un diplomat de excepţie, e mult mai blând caracterizând aşezarea drept o mişăniţă de aventurari din tot Orientul….unde aşteaptă cîte un pericol, cîte o stricare de corabie, ca o ocazie de cîştig pe rizicul unei vieţi la care nu prea ţin mult…|15| [11]

Un doctor neamț, au prusac, anume Dr. Michelson va vorbi de o „republică piraterească” |16|[12]

Primul Comisar de Dunăre al Maiestăţii Sale Britanice anume John Stokes îi va categorisi drept „drojdia societăţii” |17|  [13]

Va fi urmat de cel francez, de Edmond Engelhardt şi apoi de toată liota de ziarişti, politicieni, istorici, care aveau să meargă precum oile după măgar pe cărările munţilor, dinspre Mărginimea Sibiului, Braşov, Breţcu iar apoi pe drumurile prăfoase ale Moldovei de jos, peste Dunăre, pe cele ale Dobrogei în bălţile hăt, hăt din preajma Sulinei ori mai departe spre Balcik şi Varna.

Şi ei constituiau o confrerie, dar cu ştaif, slujind sistemul au după cum grăieşte limba pocită franc-engleză-moldo-vlahă, establishment-ul.

Nu aveau nici scopuri religioase, nici caritabile, ci erau doar grupuri de oameni legaţi prin aceleaşi idei, de preocupări profesionale comune sau prin legături de alt ordin.

De interes mie în mie.

Cât de onorabil era pe atunci acest lucru, şi cât este în zilele noastre numai dumneavoastră puteţi şti, politicienii şi cei care îi vânează, anume serviciile şi DNA-ul.

Personal pot rosti o vorbă străveche românească.

 „Toți o apă şi-un pământ”

Aşadar Vivat Confreria Piraţilor!

Tudose Tatu


[1] Jurnal de Moldavia Nr. 62 de luni 8 august 1855, pag. 246

La Presse  din 10 august 1855 pag. 1

[2] Swabischer Merkur din 18 august 1855 Supliment pag. 924

[3] Kronstadter Zeitung Nr. 144 din 15 septembrie 1855 pag. 604

[4] Journal de Toulousse din 21 septembrie 1855, pag. 3

[5] Kronstadter Zeitung Nr. Nr. 157 din 8.10.1855

[6] Edouard Grenier – En Moldavie 1855-1856 ed. P.Jacquin, 1894.

[7] Household Words No. 307, Saturday, February 9, 1856

[8] Adolf Beer – Aus Wilhelm von Tegerrhoff nachlass, Wien, 1868, pag.114

[9] Idem. pag.116

[10] Idem, pag. 300

[11] Dimitrie Ralet – Suvenire și impresii de călătorie, Ed. Minerva, București 1979, pag.179

[12] . Dr. Michelson – “Trade in connexion with the navigation of the Danube” in – The nautical magazine and naval chronicle for 1856, London, May 1856, pag, 237-244

[13] DJAN Galati, Fond CED, Delegatul Angliei, Dos. 2.


Imagine 1 – Sulina, gravură din perioada 1860


 

Anunțuri
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: