Publicitate
Sărbători fericite!
Lună: decembrie 2017
Tulcea, scânteia, pâinea, 1953…
Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 22 decembrie 2017
Timp de câteva luni (cam trei, după socoteala noastră), vom da la iveală, în fiecare vineri, un articol având ca temă istoria tulceană. Vom călători, cu o adevărată mașină a timpului, între istoria mai veche și mai nouă a frumosului nostru oraș, începând cu anii 1700-1800 și ajungând în prima parte a perioadei comuniste, ba chiar puțin mai târziu, până prin 1970. Vor fi episoade cu bandiți tulceni, mai mult sau mai puțin celebri, case, străzi, obiceiuri cinematografice, băutoricești, modă, sport. Toate acestea se vor întâmpla (adică scrie și citi) sub auspiciile unui proiect cultural, sprijinit de Primăria Tulcea și intitulat „Tulcea. Amintirile unui oraș”. Azi, despre orașul nostru, ziarul Scânteia și pâinea tulcenilor, cea de toate zilele, din anul1953.
Nicolae C. Ariton (http://www.mistereledunarii.ro)
În mod cert, Tulcea din zilele noastre nu mai seamănă deloc cu cea de odinioară. La fel cum nici orașul din anul 1953 nu mai semănă cu cel care fusese până în anul 1947. Să zicem (scriem) doar că lucrurile erau diferite din alt punct de vedere. Dacă în 2017 (data când scriem aceste rânduri), din vechea arhitectură a orașului nu au mai rămas decât câteva zeci de case, în 1953, străzile și clădirile erau aceleași în proporție de 99%, doar oamenii se schimbaseră în totalitate cu ceea ce fusese până în 1947. Întrebarea logică care se pune ar fi aceea, cum se poate ca în șase ani, tulcenii să se schimbe atât de mult, mai ales că nu vorbim de războaiele de la 1800, în urma cărora aveau loc mari strămutări de populație (mai ales turci, tătari și bulgari) care erau plimbați de o parte și alta a Dunării, după interesul învingătorilor. Putem adăuga că nici în anul 1940, situația nu a fost cu mult mai brează, luând în considerare anexarea Cadrilaterului de către bulgari și strămutarea populației bulgare DIN Dobrogea și a celei românești și aromâne ÎN Dobrogea. Continuă lectura
Ziarul Cultural de Tulcea, decembrie 2017…
Am avut onoarea ca șase din cele 8 pagini ale Ziarului Cultural de Tulcea, pe luna decembrie 2017, să conțină o prezentare a subsemnatului, a cărților pe care le-am publicat până acum și patru articole despre istoria Tulcei. Acest lucru s-a întâmplat datorită gestului de prietenie a distinsului ziarist tulcean Cristian Dogaru, în paginile pe care acesta le editează, ca redactor șef, în „Ziarul de Tulcea”. Pe lângă publicarea în sine, am apreciat și stilul ușor învăluitor pentru a mă convinge să contribui la editarea acestui număr al Ziarului Cultural de Tulcea. Mai întâi, a fost un telefon, cu rugămintea de a trimite câteva articole despre istoria tulceană. Apoi o scurtă bibliografie a cărților publicate (pagina 8) și, în final, un alte telefon, cu rugămintea pentru o fotografie cu subsemnatul, la o rezoluție mai mare. Cum ceea ce aveam și trimis, nu a corespuns condițiilor ziarului, am fost „victima” unui adevărat complot pus la cale de Cristi Dogaru, Petru Țincoca și Paul Tocanie, ultimii doi „prinzându-mă” la o activitate la Casa Avramide, unde m-au așezat la biroul fostului industriaș tulcean și după ce m-au obligat să mă uit într-o lampă (noroc că era stinsă), pentru o atitudine mai artistică, m-au fotografiat într-o adevărată rafală de flash-uri.
Cam aceasta ar fi povestea, pe scurt, a ediției pe decembrie a Ziarului Cultural de Tulcea (din punctul meu de vedere).
Ziarul se distribuie gratuit.
Nicolae C. Ariton (www.mistereledunarii.ro)
Regele și Tulcea, 15-17 octombrie 1879, file de jurnal regal…
În memoria Regelui Mihai I, ziarul Obiectiv de Tulcea a hotărât publicarea unei serii de articole dedicate regalității românești. Din acest motiv, întrerupem temporar serialul „Tulcea. Amintirile unui oraș” – din cadrul proiectului cu aceleași nume, sprijinit financiar de Primăria Tulcea – pentru a publica și noi același articol ca și ziarul. Acesta ar putea fi inclus în vechiul nostru serial, deoarece conținutul său este realizat pe aceleași coordonate ale istoriei orașului nostru. Dar, în semn de respect pentru regalitatea românească, amânăm folosirea vechiului titlu generic și săptămâna aceasta. De vinerea viitoare revenim la cuprinsul nostru obișnuit.
Nicolae C. Ariton (www.mistereledunarii.ro)
Cu toate că am mai spus-o și cu alte ocazii, povestea Monumentului de Independență tulcean are mai multe mistere decât ne putem închipui. De la punerea pietrei de temelie și până la dezvelirea sa, în aproape 23 de ani, tot felul de întâmplări, care de care mai interesante, s-au țesut în jurul impozantului monument. Cum acestea sunt prea multe pentru un singur articol, astăzi vom zăbovi doar asupra celor întâmplate în zilele de 15-17 octombrie, 1879, când Regele Carol I (pe atunci doar Prinț, Rege avea să fie numit în 1881), a sosit la Tulcea, în prima sa vizită în Dobrogea, după anexarea acesteia în urma Războiului de Independență, din 1877-1878. De atunci, s-au scurs 138 de ani, motiv suficient ca cele întâmplate cu adevărat să se uite sau să fie răstălmăcite. În rândurile de mai jos, vom urmări filmul vizitei la Tulcea, în zilele de 15-17 octombrie 1879, realizat chiar de Regele Carol I, desprins din jurnalul său personal, redactat în limba germană. Jurnalul este extrem de succint, scris de un adevărat neamț, fiind redactat la persoana a treia, ca un simplu martor ocular a celor petrecute, într-o tehnică scriitoricească impusă, probabil capetelor încoronate (citatele sunt din jurnalul în cauză). Continuă lectura
Regalitatea, Tulcea și Monumentul de Independență
În memoria Regelui Mihai I, ziarul Obiectiv de Tulcea a hotărât publicarea unei serii de articole dedicate regalității românești. Din acest motiv, întrerupem temporar serialul „Tulcea. Amintirile unui oraș” – din cadrul proiectului cu aceleași nume, sprijinit financiar de Primăria Tulcea – pentru a publica și noi același articol ca și ziarul. Acesta ar putea fi inclus în vechiul nostru serial, deoarece conținutul său este realizat pe aceleași coordonate ale istoriei orașului nostru. Dar, în semn de respect pentru regalitatea românească, amânăm folosirea vechiului titlu generic, pentru două săptămâni, după care vom reveni la cuprinsul nostru obișnuit.
Nicolae C. Ariton (www.mistereledunarii.ro)
Pe data de 15 (17) octombrie, 1879, sosea la Tulcea, la bordul navei Arpad, Carol I, însoțit de o importantă suită. Cu toate că Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești (numele România va fi folosit din 1881) aveau în dotare un yacht princiar-regal, Ștefan Cel Mare, construit în 1867 și folosit ca puitor de mine în timpul Războiului de Independență, delegația regală utilizează pentru deplasare un bastiment închiriat de la societatea austriacă DDSG. Motivul alegerii unui asemenea vapor pentru importanta deplasare este acela că bastimentul regal era foarte dificil de manevrat, fiind scufundat chiar de la primul marș pe Dunăre, pe 18 martie1867, în urma coliziunii cu Szécheny, aparținând DDSG-ului. La timpul respectiv fusese ranfulat și reparat în șantierele de la Turnu-Severin și Budapesta, fiind repus în circulație în 1868. Continuă lectura
S-a stins din viață distinsul librar tulcean, domnul Constantin Toloș…
Distinsul tulcean Constantin Toloș s-a stins din viață, la sfârșitul lunii noiembrie 2017, în vârstă de 86 de ani (în luna ianuarie 2018, ar fi împlinit 87). Apreciatul librar, de la toneta de cărți de „Sub coloane”, apelat de prieteni cu numele de „Nea Costică”, a încântat generații întregi de cititori cu volumele oferite de modesta sa tonetă. Neavând niciodată mai mult de câteva zeci de titluri, alese numai de dânsul se știe cum, reușea să mulțumească aproape un oraș întreg, sau cel puțin pe cei dornici să citească. Citea aproape tot ce vindea, motiv pentru care îți făcea o scurtă recenzie pentru fiecare volum. Continuă lectura
MISTERELE DUNĂRII-despre Dunăre și Tulcea 