Skip to content

Și tâlharii dobrogeni îmbătrânesc…

19 Ianuarie 2018


Articolul va fi publicat în ziarul Obiectiv de Tulcea, din 19 ianuarie 2018

Timp de câteva luni, am dat la iveală, în fiecare vineri, un articol având ca temă istoria tulceană. Am călătorit, cu o adevărată mașină a timpului, între istoria mai veche și mai nouă a frumosului nostru oraș, începând cu anii 1700-1800 și ajungând în prima parte a perioadei comuniste, ba chiar puțin mai târziu, până prin 1970. Au fost episoade cu bandiți tulceni, mai mult sau mai puțin celebri, case, străzi, obiceiuri etc. Toate acestea s-au întâmplat (adică scris și citit) sub auspiciile unui proiect cultural, sprijinit de Primăria Tulcea și intitulat „Tulcea. Amintirile unui oraș”. Săptămâna aceasta, penultimul episod. Azi, despre cum și tâlharii îmbătrânesc.

Nicolae C. Ariton (mistereledunarii.ro)


Nu știu dacă afirmația din titlu este valabilă și în zilele noastre. Și nici nu are vreo importanță. Știm doar că tâlharii din zilele noastre denunță cu sârg, un fapt care ne bucură, cu toate că intră în contradicție cu onoarea banditească, de a nu-ți turna fârtați de tâlhărie, atunci când ești pus în lanțuri. Dar hoții din ziua de azi nu sunt haiducii de altădată, ei nu fură de la bogați pentru a da la săraci, ei fură de la ultimii, pentru a ajunge în categoria primilor, într-o logică aproape absurdă, pe care cu siguranță că un bandit din secolul trecut nu ar înțelege-o cu nici un chip. Dar să-i lăsăm pe găinarii zilelor noastre, care nu merită nici măcar să fie numiți răufăcători și să vorbim (scriem) despre tâlharii și bandiții de altădată.

Dobrogea a fost pentru aceștia un fel de America pentru gangsteri. Nici o altă zonă din România nu a dat bandiți atât de renumiți precum Tulcea și Constanța, mai ales primul județ. Explicațiile sunt mai multe. În primul rând, pentru mulți români, era un loc exotic, într-un fel mai aproape de Constantinopol decât de București, a rămas celebră povestea unui politician tulcean, într-o iarnă grea, rămânând blocat la Constanța, singura posibilitate de a ajunge la București, a fost să plece la Istanbul, cu vaporul și de acolo cu Orient Expres până la București. Pădurile dese din zona Tulcei, zona largă de stepă și Delta Dunării, erau locuri imposibil de controlat și păzit de către autorități, fiind adevărate fiefuri pentru răufăcători. Abia din anul 1908 se înființează jandarmeria rurală, până în acest an, exista doar poliția urbană, pentru localități cu mai mult de 3 mii de locuitori. Comunele și satele se apărau cum puteau, organizând , în situații mai  complicate, poteri sau apelând la garnizoane militare. În aceste condiții, tâlharii și bandiții timpurilor de altădată zburdau prin satele dobrogene,liberi și nestresați de nici o autoritate. Așa se face că au apărut bandiți dobrogeni precum Licinsky sau Terente, care au ținut prima pagină a ziarelor ani întregi sau ajungând chiar subiecte pentru „romane criminale”.

Printre atâtea „vedete”, banditul dobrogean Dimitrie Sinca, reprezintă o figură aparte, atipică pentru lumea tâlharilor, nu numai din Dobrogea, ci chiar din lume. Pentru a-l desluși să citim un articol din ziarul „România liberă” de acum 130 de ani.

„DIMITRIE SINCA

(Tâlhar legendar al Dobrogei)

Pe vremea turcilor, din cauza asupririlor autorităților și a jafurilor comise de cerchezi, Dimitrie Sinca, țăran român din satul Rosova, de pe malul Dunării, apucă calea codrului, ca să-și facă singur dreptate și să trăiască și el pe socoteala păgânilor. În urma lui însă, în sat, lăsă casă, masă, împreună cu femeia lui, trei fete și un băiat.

Înalt, zdravăn și având deja prin satele dimprejur reputația de om voinic și fără frică, ușor ținu, împreună cu trei-patru tovarăși, drumurile Dobrogei în lat și curmeziș. Pe nimeni însă nu a omorât, nici nu a încercat a omorî în 10-12 ani de haiducie.

Dar pe săracii și nevoiașii din satele românești: Cochirleni, Vlahchioi, Aliman, Oltina, Beilicu etc., vecine cu Rosova, mult i-a ajutat, dând bani la unii, cai altora, vite celor ce nu aveau sau le pierise – pe cari le lua cu împrumutare, pe drum de seară, de la turci, tătari și cerchezii cei bogați, care despoiau și asupreau satele române.

Rușii ocupând Dobrogea în 1877, Sinca a fost surprins, arestat, pus în fiare și adus la Constanța ca să fie judecat. Cutezător însă și având prieteni recunoscători 5-6 sate – ca și astăzi, – ușor își luă ziua bună de la muscali, lăsând într-un cui al închisorii, lanțurile sale de la gât și de la picioare, împreună cu o țidulică pe care era scris că „neștiind rusește, ca să se poată înțelege cu dumnealor, se duce acasă în Deliorman. Deliorman (loc păduros) numesc și astăzi locuitorii Dobrogei plasa păduroasă, Silistra Nouă.

Iar se apucă de pradă și de a face el dreptate între săraci și bogați, și o duse așa încă vreo doi ani, râzându-și de toate poterile ce se trimiteau împotriva lui. Ba chiar a rămas legendară gluma ce o făceau cu un administrator,  d. X, cu care umblă  și el ca poteraș, împreună cu alți români din satul său, în urmărirea sa însuși.  Căci nici vorbă să-l fi trădat cineva; și, ca șarpele, se strecura printre degetele celor mai serioase potere.

Denunțat însă de niște bulgari din Silistra, în care oraș se afla de câteva zile ca să se odihnească, a fost prins din nou în acest oraș,  în anul 1879 și predat autorităților române, a fost condamnat la TULCEA, la 10 ani muncă silnică, pentru călcare cu mâna săvârșită la începutul acelui an.

Stătu moș Dumitru Sinca – moș i se zice acum pentru e trecut de 60 ani, – stătu pensionar la Târgul-Ocnei trei ani și jumătate, – și i se urî iarăși, venindu-i dor de Rosova și de ai lui – cauză binecuvântată pentru care, nu pe ușă, nici pe fereastră, nci prin ziduri, ci prin podul închisorii… plecă în concediu, fără permisiunea directorului stabilimentului.

Și trecând Dunărea, se întoarse în Deliorman și de atunci, când se învârtea prin jurul Rosovei, stând într-un sat, când în altul, cânt într-o pădure, când în alta, hrănit, găzduit și păzit de cei cărora în trecut îi ajutase și el.

Despre ca să fie prins, nici vorbă; cu toate că la nunți, botezuri și alte cumetrii, moș Dumitru petrecea și el, prin Rosova, Cochirleni, Vlachioi și Cocarage.

***

Îmbătrânind, neputându-și vedea de casă și copii, – o fată măritată, două mari și un băiat de 14 ani, și nemaiputând suferi viața de proscris, Dumitru Sinca, legendarul tâlhar, om de inimă,  se hotărî a primi să se predea.

Și pe când d. prefect Culogu și neobositul procuror al tribunalului Constanța, d. Rusescu, se aflau într-un sat din plasa Silistra Nouă, în urmărirea bandei hoților omorâtori Deli Ali și Amurgea (din a căror bandă 40 tovarăși și gazde sunt deja în lanțuri) – Dumitru Sinca, pe neașteptate, vine să le dea bună seara și să le dorească prânz bun, declarând că se predă fără condiție, însă ca față cu vârsta, implorând grațierea.

***

Pus în fiare (pentru ca să-și urmeze pedeapsa… și să nu-și facă seamă), moș Dumitru, întovărășit de familia sa numeroasă și cei doi frați ai săi), a fost adus la Constanța, unde liniștit și încrezător, așteaptă grațierea pe care d. prefect și parchetul au cerut-o deja guvernului. – (Sentinela).”[1]

Promitem să căutăm în presa timpului deznodământul acestei povești dulce-amară, cu tâlharii dobrogeni, bătrâni și ușor depresivi.


Imaginea1–ilustrată cu orașul Tulcea, vedere de pe Dunăre, aproximativ anul 1910

Imaginea2–fotografie, din perioada interbelică, cu un soldat marinar, în permisie, fotografiat la un „salon foto” în postura unui bandit


[1] Romania libera, 18 iulie 1887

 

Anunțuri
2 comentarii leave one →
  1. Roxana permalink
    16 Februarie 2018 9:32

    Astept deznodamantul!

  2. 21 Ianuarie 2018 22:59

    Asteptam desigur cu mare nerabdare si deznodamantul povestii acestui nelegiuit, care in lumina in care este prezentat, poate crea o usoara simpatie 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: