Lipovean in Amur…


Titlul s-ar putea să vă inducă în eroare, lucru pe care l-am dorit cu bună știință. Astfel, am renunțat la î pentru i, rezultând in în loc de în, iar Amur, pare o greșeală la Amor, sau ceva de genul acesta, încercând să realizăm un fals după un film american, Lipovean in Love… dar articolul de față nu are nici cea mai mică legătură cu dragostea, ba chiar putem spune că dimpotrivă. Totuși, vă asigurăm că vom vorbi și de lipoveni, precum și de Amur. Continuă lectura

Uite popa, nu e popa!… la Tulcea, pe la 1896



Tulcea a fost aproape în permanență un loc al comploturilor, spionilor și agitatorilor. Vorbim mai ales de perioada de după liberalizarea navigației pe Dunăre, adică după anul 1832. Având în dotare un puternic fort otoman, care a existat în prima fază pe Stânca Tulcei (un pinten de piatră ce înainta spre mijlocul Dunării, în dreptul Colnicului Hora) și, apoi pe Dealul Taberei, rușii au fost în permanență curioși să cunoască detalii privind garnizoana de soldați și starea depozitelor de muniții, ascunse în tuneluri săpate în dealurile orașului. Apoi, în preajma războaielor, spioni și agitatori de toate neamurile bântuiau prin oraș, sub masca străvezie că sunt negustori, ziariști, preoți și chiar geografi, toți cu scopul de a afla cât mai multe informații despre starea otomanilor, și să instige, dacă se putea, etniile tulcene să se ridice împotriva acestora. După 1878, când Dobrogea trece alături de România, lucrurile s-au mai liniștit, dar nu de tot, rușii și bulgarii având tot timpul ceva interese prin partea locului, războaiele plutind mai tot timpul în aer . Dar haideți să vedem (citim) mai bine care era atmosfera complotistă tulceană, pe la 1896, desprinsă dintr-un articol din ziarul „Epoca”. Continuă lectura