Mingea de fotbal…


Acest articol se adresează băieților. Mai puțin fetelor. Și pentru a fi expliciți sută la sută, se adresează celor care erau băieți mici prin anii șaizeci, șaptezeci… iar acum sunt băieți mari (unii le place să li spună bărbați, dar este problema lor).

În perioada, de care aminteam puțin mai devreme, toate lucrurile erau altfel, inclusiv mingile de fotbal. Și când afirm aceasta, mă refer chiar la mingile de fotbal adevărate, folosite pentru meciurile oficiale și care dacă ajungea în mâinile (picioarele) unor puști, era un motiv de mare sărbătoare. Mingile de fotbal de altădată erau cusute din bucăți de piele și pentru că această muncă complet artizanală nu avea nici o șansă să  rețină aerul în interiorul său, în mingea respectivă se introducea o cameră din cauciuc. În felul acesta, o minge de fotbal semăna destul de mult cu un pneu de automobil. Continuă lectura

Misterul pălăriei tulcene…


În urmă cu puțin timp am scris un articol despre pălăriile panama ale tulcenilor de altădată, fără prea mare succes printre tulceni de azi, să tot fie cam o sută de cititori. Motivele sunt mai multe, din care enumerăm doar câteva: nu prea se mai citește, subiectul este derizoriu și lipsit de interes și așa mai departe. Suntem însă consecvenți și revenim cu un nou articol despre pălăriile tulcene și purtătorii lor. De data aceasta, ancheta noastră detectivist istorică se va învârti în jurul unui exemplar pălăristic autentic tulcean, datând din perioada interbelică, aceasta fiind datată cu anul 1920, fără să putem susține însă cu argumente acest lucru. Pălăria în cauză a fost purtată cu abnegație de un locuitor al Tulcei, s-ar părea din comunitatea bulgară, a cărui descendenți se află acum în Bulgaria, la Plovdiv (sau prin împrejurimi). Am dedus acest lucru din anunțul postat, prin care pălăria era scoasă la vânzare în cadrul unei licitații. Mergând în continuare pe firul epic și ipotetic, ne închipuim că stăpânul pălăriei a părăsit Tulcea la un moment dat, sau a fost expulzat în Bulgaria, în anul 1941, când a avut loc strămutări masive de populație, între România și Bulgaria. Continuă lectura

Revista MISTERELE DUNĂRII (MD) nr. 6 se află în chioșcurile de ziare din Tulcea…


De câteva zile, revista MISTERELE DUNĂRII (MD) nr. 6, producție Mihai Tiulimeanu & Nicolae Ariton, se poate achiziționa, pentru suma modică de 15 lei, din chioșcurile de ziare tulcene. În cele aproximativ o sută de pagini puteți citi texte aparținând celor doi redactori, dar și a unor invitați de marcă, precum gălățeanul scriitor de Dunăre, Tudose Tatu, cu „Talbout de Marigny și Delta Dunării”, tulceanul Vasile Suhov, după știința noastră, pentru prima dată tipărit pe hârtie, după ce a bulversat on-line-ul cu povestirile sale din lumea Sfiștofca (o localitate din inima Deltei, nu fantasy), Ionuț Jescu, o altă apariție strălucitoare, cu documente și mărturii inedite despre tulcenii de altădată. Și lista nu se oprește aici, o mai avem pe Laura Stănică, o scriitoare plină de sensibilitate, Mihai Baciu, cu fotografiile sale deltaice remarcabile și nu în ultimul rând, scriitoarea Angela Dumbravă, cu un text dintr-un volum publicat, și unul inedit, în curs de publicare. În concluzie, o revistă cu parfum de Dunăre, arome tulcene și amintiri de vremuri demult apuse.

Nicolae C. Ariton Continuă lectura

„CRONICILE MISTERELE DUNĂRII”, vol.1 lansate (nu la apă)…


Cu foarte puțin timp în urmă, s-a desfășurat lansarea primului volum al seriei „Cronicile misterele Dunării”, o carte publicată în cadrul proiectului cultural „Tulcea. Întâmplări și fapte premergătoare marii uniri”, sprijinit de către Primăria Tulcea. Ca și în alți ani, lansarea s-a desfășurat alături de elevii clasei a III-a D (fostă a II-a, a I-a etc.) de la Școala Gimnazială Nr. 12 Tulcea. Atmosfera a fost deosebită, „luminată” (și la  propriu și la figurat) de douăzeci și opt de copii frumoși și deștepți. Continuă lectura

O carte nou-nouță: „CRONICILE MISTERELE DUNĂRII”, vol.1

Această carte este volumul I din seria „Cronicile Misterele Dunării”, care cuprinde articole publicate în perioada aprilie 2011 – aprilie 2012 pe blogul mistereledunarii. Având în vedere că acestea sunt doar în număr de 43, din cele peste 300 publicate până la data când scriu aceste rânduri, înseamnă că vor urma cu siguranță și volumele 2, 3 și tot așa.

Față de postările inițiale de pe blog, articolele cuprinse în acest volum sunt rescrise în cea mai mare parte, din mai multe motive. În primul rând, în intervalul de timp scurs între anii 2011 și 2018 au apărut informații noi despre unele subiecte, fiind necesar un veritabil „update” al unora dintre articole. În al doilea rând, unele articole prezentau inadvertențe, datorate fie subsemnatului, fie surselor obscure de informații, lucruri care au atras după sine modificarea textului inițial. Nu în ultimul rând, am înlocuit setul de fotografii care însoțea postarea inițială, am adăugat sau le-am îndepărtat, după caz.

Fiecare articol din volum, spre deosebire de cele de pe blog, este însoțit de o mică prezentare, care se dorește o explicație și motivație pentru care el a fost scris. Unele din aceste mici prezentări sunt scrise chiar ca o completare a articolului în sine, având în vedere distanța în timp dintre postarea pe blog și publicarea acestei cărți.

Însumând toate acestea, a rezultat volumul I al seriei „Cronicile Misterele Dunării”.

Nicolae C. Ariton