Sări la conţinut

Tulcea la 1784…(partea I)

7 decembrie 2018

   Din când în când, autorul gălățean Tudose Tatu ne încântă cu câte un articol sau un mic serial, în câteva episoade, având ca temă istoria Tulcei. După o absență cam îndelungată, domnia se revine printre pixelii blogului mistereledunarii și paginile cotidianului Obiectiv de Tulcea, cu un foileton alcătuit din 4 părți, în care ne povestește cam cum se prezenta Tulcea în anul 1784, văzută prin ochii unui francez. Având în vedere puținătatea informațiilor din această  perioadă, articolul domnului Tudose Tatu este extrem de interesant, constituind o adevărată pagină adăugată istoriei orașului nostru. Citiți și bucurați-vă de aceste rânduri inedite și frumusețea Tulcei de acum aproape două secole și jumătate.

Nicolae C. Ariton


  Tulcea 1784 – La Fitte Clave

          Un frânc, un ofiţer de geniu francez, Tulcea și insula Ceatal

Tatu Tudose

  

Istoricii români care până acum s-au ocupat de cercetarea izvoarelor străine ce fac referire la spațiul nostru actual, anume Dunărea inferioară, și sunt foarte mulți de la Nicolae Iorga încoace, nu au catadicsit să facă apel și la bibliotecile aflate în URSS actualmente pe teritoriul Ucrainei, în speță Odessa.

Motivele sunt diverse.

Principalul este lipsa totală de interes, caracteristică vremii de astăzi.

Dacă ar fi făcut-o ar fi aflat noi surse de informații despre regiunea Dunării de Jos.

Mai ales că este vorba de Tulcea și nu de Isaccea cea arheologică, unde se sapă, se sapă în neștire de generații.

Acolo unde există dezinteres istoric academic, intervin desigur simplii cercetători, așa numiții șoareci de arhive și biblioteci prin intermediul împăraților cărților, bibliotecarii, cărora li se cuvine respectul cuvenit.

Un asemenea stăpân peste volume este Е. В. Бережок, bibliograf principal în cadrul “Научной библиотеки Одесского национального университета имени И. И. Мечникова.”

Acesta semnalează într-un articol existența unor materiale informative referitoare la topografia militară a litoralului Mării Negre, izvoare istorice aflate în fondul de carte ce a aparținut unui vestit diplomat țarist anume graf  Григорий Александрович Строганов  13 septembrie 1770-7 ianuarie 1857 Sankt Peterburg

Menționăm că acesta va conduce ambasada din Țarigrad din a doua jumătate a anului 1816 până în luna iulie 1821, atunci când va părăsi capitala otomană și va deveni consilier secret al curții imperiale ruse.

Probabil parte din respectivele materiale în original, dacă nu copii, anume cele în limba franceză aparținând inginerilor militari de geniu La Fitte Clave și Francois Kauffer au fost achiziționate în vremea sejurului său pe Bosfor.

Sunt destul de multe, reprezentând obiect de cercetare și studiu pentru câțiva ani buni.

Noi menționăm doar câteva ce au legătură cu Galațiul, centrul diplomatic al Dunării de Jos și evident Tulcea, în ordinea cronologică a apariției lor editoriale.

  1. Описание пути от Константинополя до Очакова / [Ж. Лафит-Клаве]. – Санктпетербург: печатано в типографии Генерального Штаба, 1821. – 92 pag.

Descrierea drumului de la Constantinopol la Oceakov.

  1. Военно-топографическое описание береговой дороги Черного моря, от крепости Тульчи чрез Бабадаг, Мангалию, Варну, Бургас и Мидию в Константинополь / Составленное в канцелярии генерал-квартирмейстера Главного штаба Его императорского величества из сведений собранных Квартирместерской части полковником Берхом в 1819 году, и записок французских инженеров Лафита в 1788 и Кауфера в 1796 годах. – Санктпетербург: печатано в типографии Генерального штаба, 1822. – 78 pag..; 8°

   Descrierea militar-topografică a drumurilor de pe litoralul Mării Negre de la fortăreața Tulcea, prin Babadag, Mangalia, Varna, Burgas și Midia la Constantinopol/ alcătuită în cancelaria intendenței generale a statului major al înălțimii sale imperiale din informațiile adunate de intendența colonelului Berg în anul 1819 și din însemnările inginerilor Lafitte <Clave> în 1788 și <Francois> Kauffer în anul 1796.

  1. <Peter> Лен. Военно-топографическое описание дороги из города Галаца чрез Правади в Люле-Бургас (тож Араба-Бургас) лежащий по дороге из Адрианополя в Константинополь / Лен. – Санктпетербург: печатано в типографии Генеральнаго штаба, 1822. – 45, (1) pag..; 8°.

    Descriere militară efectuată în 1793

   Descrierea militar-topografică a drumurilor <plecând> din orașul Galați prin Provadi la Liule-Burgas (deasemenea numit Araba-Burgas) care se află pe drumul de la Adrianopol la Constantinopol.

  1. Маршрут от Галаца до Арабабургаса / черченый кантонистами 3-го отделения Военно-топографического депо. – [Спб. : Военно-топографическое депо, 18…]. – [4] c, 22 л. карт.; 8°.

   Ruta de marș de la Galați la Arababurgas/ trasată de cantonierii din cadrul secției a 3 a a biroului militar-topografic.

  1. Маршруты по главным направлениям в Бессарабии, Молдавии и Валахии… / из сведений собранных офицерами квартирмейстерской части в последнюю турецкую войну с 1806 по 1812 год. – Санктпетербург: типография Генерального штаба, 1822. – [24] л.; 8°.

Rutele de marș pe direcțiile de ofensivă importante în Basarabia, Moldova și Valahia…/din informațiile strânse de ofițerii de intendență în ultimul război cu turcii dintre 1806 si 1812.

 Cine este interesat, dacă mai exista slujbași ori cadre academice aplecate spre cercetare, să le caute.

          În acest prim episod vom aborda materialul aparținând lui André Joseph Lafitte-Clavé ofițerul de geniu francez cu care am făcut cunoștință cititorilor într-un volum publicat în anul 2005.

            Haideți totuși să ne reamintim biografia acestuia, că merită.

André Joseph Lafitte-Clavé s-a născut în data de 23 februarie 1740,  pe domeniul Clavé de lângă Moncrabeau (Gascogne) mai précis în La bastide d’Armagnac.

Numele localității corespunde celui mai vechi “brandy”distilat în Franța despre care cardinalul Prior Vital Du Four in secolul XIV a scris că ar fi avut 40 de virtuți terapeutice.

Personajul abordat de noi a intrat în cadrele armatei la 20 de ani mai précis la 1 ianuarie 1860 urmând Școala de geniu de la Mézières pe care a absolvit-o în 1761 obținând diploma de inginer și gradul de locotenent.

În data de 12 noiembrie 1770 va fi avansat la gradul de căpitan.

Din anul 1779 până în 1783 a servit în cadrul Bureau de Genie de Cambrai, a studiat granița Flandrei, ce despărțea Olanda austriacă de Franța, a trecut prin Dunkerque și Charlemont, după care a prezentat situația cu privire la apărarea regiunii și un proiect întocmit cu aceste prilej al unui canal între râurile Sambre și Oise, Sambre și Escaut și Escaut și Somme.

În anul 1783 având gradul de căpitan la ordinul regelui Ludovic al XVI-lea a alcătuit proiectul unui alt canal cel dintre Marna și Rin.

Era moda canalelor, multe dintre ele existente și astăzi.

Tot în respectivul an va fi trimis la Constantinopol cu o echipă de ofițeri de marină, sub conducerea comandantului Roux de Bonneval, ajungând la destinație pe 16/17 martie 1784

Răspunzător de acest lucru a fost însuși regale Franței și marele vizir Halil Hamid Pașa ori Halil Hamit Paşa (1736–1785) ce a deținut importanta funcție între 31 December 1782 și 30 April 1785, ottoman luminat care a apelat la experiența militară franceză, în buna tradiție a predecesorilor săi.

Drept rezultat o serie de misiuni au fost trimise în Imperiul Otoman pentru a-i familiariza pe turci cu noi cunoștințe în domeniul războiului naval și construcției de fortificații.

Până la izbucnirea revoluției din 1789 un număr de aproximativ 300 ofițeri de artilerie și ingineri au activat în Turcia pentru a moderniza și antrena unitățile de artilerie ale armatei musulmane.

Va urma

 

Reclame
No comments yet

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: